Primăria Oradea a anunțat pe 19 august 2026 finalizarea lucrărilor la Bastionul Crăișor din Cetatea Oradea, într-un proiect de aproximativ 18 milioane de lei, din care peste 10 milioane de lei vin din fonduri europene nerambursabile prin PNRR. Obiectivul urmează să intre în circuitul turistic de la 1 septembrie, după recepția finală, în timp ce administrația locală recunoaște că ansamblul fortificat rămâne incomplet.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Conferința de presă a fost susținută de primarul Florin Birta, de directorul adjunct al Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, Mihaela Neag, de directorul de șantier Ioana Bob și de administratorul grupului de firme Selina, Beniamin Rus. Mesajul central al municipalității a legat din nou soarta cetății de noi runde de finanțare europeană.
Cât costă proiectul și cât acoperă fondurile europene
Proiectul „Zidurile Cetății Oradea – Bastionul Crăișor – Etapa a IV-a” a fost derulat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Din totalul de circa 18 milioane de lei, diferența față de finanțarea europeană a fost suportată de Municipiul Oradea. Primăria nu a detaliat în anunț un calendar ferm pentru recepția finală dincolo de ținta de deschidere de la 1 septembrie.
Florin Birta a plasat investiția într-un șir mai lung de proiecte europene din perimetrul fortificat și a indicat un total de aproximativ 25 de milioane de euro investiți până acum în Cetatea Oradea din astfel de surse. Edilul a legat explicit starea actuală a ansamblului de aceste finanțări.
Dacă Cetatea Oradea arată astăzi așa cum o vedem, comparativ cu ceea ce era acum 20 de ani, acest lucru se datorează în principal finanțărilor europene, fără de care multe dintre aceste investiții nu ar fi fost posibile.
Afirmația subliniază dependența administrației de banii condiționați de la Bruxelles pentru un monument pe care municipalitatea îl prezintă ca pe cel mai reprezentativ al orașului. Fără o listă publică a costurilor pe etape și a termenelor ratate sau respectate, bilanțul rămâne cel livrat de Primărie în cheie de comunicat.
Decopertare totală și descoperiri din șantier
Bastionul Crăișor a fost construit între anii 1569–1570. Potrivit Primăriei, este primul bastion din Cetatea Oradea la care s-a făcut decopertare completă până la nivelul original de călcare. Din umpluturile depuse în anii ’60–’70 au fost scoși peste 10.500 de metri cubi de pământ.
Cercetările arheologice desfășurate pe durata șantierului au scos la iveală cele două cazemate cu ganguri boltite, curțile aferente, ziduri ale cetății și ale fostului palat episcopal medieval, sute de piese arhitectonice sculptate și două statui gotice. Evaluările de tip „valoare excepțională” apar în discursul oficial al municipalității și al constructorului, nu ca expertiză independentă prezentată public odată cu anunțul.
Lucrările au cuprins consolidarea și restaurarea zidurilor bastionului și ale cazematelor, punerea în valoare a vestigiilor și amenajarea unei platforme multifuncționale de aproximativ 1.500 de metri pătrați, gândită pentru evenimente culturale, educative și turistice. Au fost adăugate alei, scări, spații verzi și iluminat ambiental.
Deschidere pe 1 septembrie, fără restul ansamblului
Primarul a anunțat că Bastionul Crăișor va intra în circuitul turistic al municipiului de la 1 septembrie 2026, după recepția finală. În aceeași intervenție a recunoscut limitele etapizării: mai rămân de reabilitat Bastionul Aurit, Bastionul Roșu și trei curtine.
În perioada următoare vom căuta noi surse de finanțare europeană pentru a realiza lucrările necesare și la aceste obiective, astfel încât întregul ansamblu al Cetății Oradea să fie pus în valoare la standarde europene.
Cu alte cuvinte, după o etapă de aproape 18 milioane de lei, completarea fortificației este din nou condiționată de identificarea unor fonduri externe. Primăria nu a comunicat estimări de cost pentru Bastionul Aurit, Bastionul Roșu sau pentru cele trei curtine, nici un termen-țintă pentru depunerea unor noi cereri de finanțare.
Ce au spus echipa de proiect și șantierul
Mihaela Neag, din cadrul Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională, a vorbit despre colaborarea dintre echipa de proiect și constructor și a mulțumit personalului din Primărie și muncitorilor de pe șantier. Directorul de șantier Ioana Bob a insistat pe caracterul migălos al intervenției pe monument istoric.
Tot ce vedeți aici înseamnă foarte multă manoperă. Restaurarea unui monument istoric presupune atenție la fiecare detaliu, iar fără echipele de muncitori și specialiști nu am fi putut aduce acest obiectiv la stadiul în care se află astăzi.
Florin Birta a mulțumit Direcției de proiecte, proiectanților, arheologilor, restauratorilor și grupului de firme care a executat lucrările, cu o mențiune specială pentru mobilizarea constructorului. Lista de mulțumiri nu înlocuiește datele lipsă despre durata exactă a șantierului, eventuale suplimentări de valoare sau modul în care vor fi administrate cazematele și platforma după deschidere.
Pentru public, următorul pas concret rămâne deschiderea de la 1 septembrie 2026, condiționată de încheierea recepției finale. Pentru restul Cetății Oradea, calendarul depinde din nou de capacitatea Primăriei de a obține finanțări europene pentru Bastionul Aurit, Bastionul Roșu și cele trei curtine încă nereabilitate.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
