Primăria Oradea a instalat 367 de eco-insule digitalizate în mai multe cartiere, o investiție de 22.538.689,25 lei cu TVA, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Sistemul cere card de acces și separare pe cinci fracții, iar depozitarea greșită sau abandonul lângă containere pot aduce costuri suplimentare asociațiilor de proprietari, potrivit anunțurilor instituției.

Obiectivul declarat al proiectului este creșterea gradului de pregătire pentru reutilizare și reciclare la 50% din deșeurile municipale. Pentru locatari, însă, miza imediată e practică: cum se deschide trapa, ce intră în fiecare compartiment și ce se întâmplă când regulile nu sunt respectate.

Câte eco-insule sunt și unde au fost amplasate

Potrivit datelor proiectului, cele 367 de unități sunt împărțite astfel: Nufărul 18, Cantemir 42, Velența 12, Dacia-Decebal 100, Ioșia 77, Rogerius 111 și Centru 7. Fiecare eco-insulă are cinci containere de câte 1,1 metri cubi, ceea ce înseamnă 1.835 de containere distincte pentru sticlă, hârtie-carton, plastic-metal, biodegradabil și rezidual.

Finanțarea vine din PNRR, în cadrul proiectului de dezvoltare și modernizare a sistemului de management integrat al deșeurilor municipale din Oradea, conform contractului de finanțare nr. C3I1B0122000002. Utilizarea pentru cetățeni este gratuită, fără taxă suplimentară anunțată de autorități. Fondurile rămân însă condiționate de țintele de reciclare asumate, iar nerespectarea colectării separate subminează tocmai indicatorii pentru care s-a cheltuit banul public.

Cum se folosește cardul de acces

Accesul se face prin apropierea cardului sau a telefonului de cititor timp de 4–5 secunde. Când se aprinde ledul verde, se deschide trapa compartimentului ales. Deșeurile se introduc, iar trapa trebuie închisă complet.

Dacă cardul lipsește, a fost pierdut sau nu răspunde, deșeurile nu trebuie lăsate lângă insulă. Locatarii sunt îndrumați să ceară lămuriri administratorului asociației de proprietari și să verifice procedura pe site-ul proiectului, www.ecoinsuleoradea.ro. Relatările din presă arată că un număr semnificativ de carduri nu au fost folosite, iar lipsa validării contribuie la depozitarea neconformă.

Cele cinci compartimente și ce intră în fiecare

Culoarea containerului indică fracția. Regulile de mai jos reiau ghidul local de colectare, fără a înlocui instrucțiunile operatorului acolo unde apar excepții.

Verde – sticlă. Se depun sticle de băuturi, borcane de conserve sau gem și alte recipiente din sticlă, golite. Nu au ce căuta oglinzi, geamuri, becuri, ceramică, porțelan, pahare de cristal sau vase termorezistente. Capacele metalice sau din plastic merg la compartimentul galben.

Albastru – hârtie și carton. Ziare, reviste, caiete, cutii de carton pliate și ambalaje curate din hârtie. Nu se introduc șervețele folosite, hârtie murdară, cerată sau îmbibată cu grăsime. La o cutie de pizza, partea curată poate fi ruptă și pusă la hârtie; partea unsă merge la rezidual, ca să nu contamineze tot containerul.

Galben – plastic și metal. PET-uri, doze de aluminiu, conserve, flacoane, recipiente de iaurt și alte ambalaje din plastic sau metal, golite. PET-urile pot fi presate; capacul poate rămâne pe sticlă. Tot aici intră, în sistemul local, cutiile de tip Tetra Pak pentru lapte sau suc, deși par din carton. Nu se depun ambalaje cu resturi de mâncare sau lichide, nici obiecte din plastic care nu sunt ambalaje, dacă nu sunt acceptate explicit.

Maro – biodegradabil. Coji și resturi de fructe sau legume, zaț de cafea, resturi vegetale și alte biodeșeuri admise local. Nu se amestecă cu ambalajele în care au stat. Pentru oase, carne, pește și lactate se urmează instrucțiunile operatorului; dacă nu sunt acceptate la biodegradabil, se duc la rezidual.

Negru sau gri – rezidual. Tot ce nu poate fi reciclat prin celelalte patru fracții: scutece, absorbante, șervețele folosite, hârtie murdară, praf de aspirator și alte menajere nereciclabile. Când categoria unui obiect e incertă, ghidul proiectului recomandă rezidualul în locul contaminării unui container de reciclabile.

Ce nu se lasă lângă eco-insulă

Eco-insulele nu preiau deșeuri speciale. Nu se introduc și nu se abandonează în apropiere baterii și acumulatori, medicamente expirate, ulei alimentar sau de motor, mobilier, saltele și alte voluminoase, televizoare și electrocasnice, moloz și resturi de construcții, vopsele, solvenți sau substanțe periculoase. Acestea au puncte și circuite dedicate. Abandonul lângă insulă blochează accesul și nu ține loc de colectare separată.

Organizarea acasă și pregătirea ambalajelor

Nu sunt necesare cinci coșuri în bucătărie. Este suficient un recipient pentru rezidual, unul mic, golit des, pentru biodeșeuri, și o sacoșă sau cutie pentru ambalajele reciclabile uscate. Hârtia, plasticul, metalul și sticla pot sta temporar împreună dacă sunt curate și uscate, urmând să fie separate la eco-insulă. Important este să nu se amestece cu resturi alimentare.

Ambalajele se golesc complet. Nu trebuie spălate cu detergent; o clătire sumară e de ajuns când mai curg resturi sau miros. Cutiile de carton se pliază, recipientele voluminoase se presează, ca să rămână spațiu pentru toată scara.

Controale, sancțiuni și costuri pe asociație

Conform comunicatelor Primăriei Oradea, depozitarea deșeurilor pe sol sau lângă eco-insule este utilizare necorespunzătoare. Costurile de colectare și gestionare a deșeurilor abandonate pot fi imputate asociațiilor de proprietari. Instituția anunță controale împreună cu Poliția Locală, cu caracter preventiv și educativ; neconformitățile repetate pot atrage sancțiuni contravenționale și tarife penalizatoare.

Mesajul administrației PNL de la Primăria Oradea mută astfel o parte din presiunea financiară spre asociații, deși sistemul a fost prezentat ca modernizare cu bani europeni condiționați. Cât din cele peste 22 de milioane de lei se traduce în reciclare reală depinde tocmai de folosirea cardurilor și de respectarea fracțiilor — puncte unde, potrivit relatărilor din presă, apar încă probleme.

Ce faci când trapa nu se deschide