Primăria Oradea a instalat lângă jocurile de apă din Piațeta Cazaban primii arbori din proiectul de „pădure urbană mobilă”, achiziționați în primăvara anului 2026. Investiția totală a ajuns la 3,2 milioane lei din fonduri europene, iar jardinierele din oțel corten, plătite cu peste 13.000 lei bucata, lasă pe dale o scurgere ruginie la fiecare ploaie.

Pavajul deschis la culoare din piațetă trebuie curățat după precipitații, iar orădenii care trec pe acolo se feresc de băncile montate pe laturile ghivecelor, ca să nu plece cu urme de rugină pe haine. Efectul vizibil al oxidării vine exact din materialul ales de administrația locală pentru containerele mobile.

Corten scump, oxidare intensă în primele luni

Ghivecele uriașe sunt fabricate din corten, un oțel cu oxidare controlată. Procesul e puternic la început și se temperează treptat. Potrivit specificațiilor tehnice, materialul are nevoie de doi până la șase ani ca să formeze stratul protector stabil, după care scurgerile de rugină se reduc.

Până atunci, zeama ruginie iese din jardiniere peste dalele din Piațeta Cazaban. Primăria Oradea a mizat pe un aspect industrial al oțelului oxidat, dar costul de întreținere a spațiului public a apărut imediat: curățarea pavajului după ploi și disconfortul celor care ar vrea să stea pe băncile de pe laturile ghivecelor.

Arbori pe roți cu viață scurtă, ghivece care se „maturizează” târziu

Un copac ținut în jardinieră, cu rădăcinile strânse, trăiește circa zece ani. Calculul se lovește de calendarul cortenului: ghivecele ar ajunge la forma în care nu mai pătează abia când arborii se apropie de momentul înlocuirii. Cu alte cuvinte, investiția din fonduri europene livrează un peisaj mobil care se stabilizează estetic pe finalul ciclului de viață al plantelor.

Proiectul a fost prezentat ca o „pădure urbană mobilă” — copaci pe roți, mutabili, așezați acum lângă jocurile de apă din piațetă. În practică, primii arbori amplasați lasă urme pe pavaj și țin la distanță oamenii de bănci, în timp ce prețul pe jardinieră depășește 13.000 lei.

Ce rămâne din banii publici pe dale

Suma de 3,2 milioane lei din fonduri europene a mers către o soluție de verdeață pe roți, nu către plantare clasică în sol. Alegerea cortenului aduce un cost dublu: prețul ridicat al fiecărui ghiveci și curățarea repetată a dalelor deschise la culoare, atâta timp cât oxidarea rămâne intensă.

Administrația PNL de la Primăria Oradea nu a anunțat, în materialele publice despre acest amplasament, un calendar de remediere a scurgerilor sau o soluție pentru băncile ocolite de trecători. Până la formarea stratului protector al oțelului, piațeta rămâne cu urme de rugină după ploi și cu mobilier urban greu de folosit pe laturile jardinerelor.

Când cortenul se va stabiliza, arborii din containere se vor apropia de limita de viață tipică pentru un copac ținut cu rădăcinile strânse. Atunci, „pădurea” pe roți își va lua din nou tălpășița — la fel de mobilă cum a fost adusă — iar ghivecele scumpe vor fi gata de un nou ciclu, pe un alt loc sau cu alți arbori.