Municipalitatea din Oradea a investit peste 300 de milioane de euro în sistemul centralizat de termoficare, începând din 2009, bani proveniți în cea mai mare parte din fonduri europene condiționate. Emisiile de CO₂ au scăzut cu peste 75%, iar pierderile din rețea au coborât de la 39% în 2008 la 22,08% în 2025. Rețeaua secundară rămâne însă reabilitată doar în proporție de circa 40%, iar următoarea etapă de zeci de milioane de euro se află încă la licitație.

Pariul pe sistemul centralizat, pe bani europeni

La sfârșitul anilor 2000, administrația locală a mizat pe menținerea termoficării centralizate în cartierele de blocuri. Extinderea gazului era incertă, iar trecerea pe centrale de apartament depășea puterea de cumpărare a multor locuitori abia ieșiți din tranziție. Zonele de case au rămas pe încălzire cu gaz.

Primarul Florin Birta a prezentat alegerea ca pe un pariu câștigat. A recunoscut totodată că investițiile de circa 1.400 de euro pe locuitor nu ar fi putut fi susținute din bugetul local. Oradea a fost printre primele orașe din țară care au atras finanțări europene pentru modernizarea termoficării, potrivit declarațiilor din Primăria Oradea.

“

Înainte de modernizarea CET-ului eram ca bucureștenii, rămâneam și două săptămâni fără apă caldă sau încălzire în plină iarnă. Acum, așa ceva nu se mai întâmplă. Dar fără fondurile europene nu am fi reușit asta.

Așa a descris primarul Florin Birta situația de dinaintea modernizării. Dependența de finanțarea europeană rămâne, astfel, recunoscută chiar de administrația PNL de la Primăria Oradea.

De la cărbune la cogenerare pe gaze

Primul proiect major, de circa 70 de milioane de euro, a înlocuit vechiul cazan pe cărbune cu o turbină pe gaze de 45 MWe, un cazan recuperator de 50 MWt și un acumulator de 8.500 de metri cubi. Finanțarea a venit prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013. Proiectul s-a încheiat în 2016 cu închiderea definitivă a cazanului pe cărbune. Peste 70% din energia utilă provine din cogenerare de înaltă eficiență.

În 2025, operatorul a încasat 276 de milioane de lei din căldură și 117,4 milioane de lei din electricitatea vândută. Numărul angajaților a scăzut de la aproximativ 1.000 la CET și 200 la rețele la circa 540 pe întreaga societate, a relatat fostul inginer de producție Vilhelm Bauman. Modernizarea a redus poluarea vizibilă, dar a însemnat și o restructurare a forței de muncă.

Magistrale reabilitate, pierderi încă peste ținta de performanță

În 2008, pierderile pe magistralele dintre CET și punctele termice se ridicau la aproape 40%. În 2014, numărul intervențiilor pentru avarii a ajuns la 1.041, adică aproape trei pe zi. Lucrările au vizat mai întâi magistralele 1, 3 și 2, care alimentează marile cartiere.

În 2014-2015, prin POS Mediu, au fost înlocuiți 17,5 kilometri de magistrale, cu 14,2 milioane de euro. În 2018-2019, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, au urmat alți 20,2 kilometri, cu 25,9 milioane de euro. Etapa a III-a, derulată în 2022-2025 prin POIM și Programul Dezvoltare Durabilă, a modernizat 24,4 kilometri de rețea primară și, în premieră, 1,5 kilometri de rețea secundară, cu o valoare de 30 de milioane de euro.

Rețeaua primară este reabilitată în proporție de circa 90%, potrivit primarului. Pierderile au scăzut la 22,08% în 2025, față de circa 17% într-un sistem considerat performant. Scăderea e reală, dar ținta europeană de eficiență nu a fost încă atinsă.

Rețeaua secundară, restanța principală

Contrastul apare la rețeaua secundară, reabilitată doar în proporție de circa 40%. Între 2021 și 2023, municipalitatea a investit 11,1 milioane de euro în 10 puncte termice prin Programul Termoficare 2019-2027. Patru PT-uri din Rogerius, Ioșia și Nufărul au fost modernizate, iar șase din centrul orașului și zona Ceyrat au fost înlocuite cu module termice la nivel de scară.

Anterior, prin același program, POR și EEA Grants, au fost modernizate alte zeci de puncte termice din Rogerius, Nufărul, Cantemir și Velența. În etapa a III-a, cinci puncte termice din zonele Parcul 1 Decembrie, Magheru și Velența au fost înlocuite cu 39 de module. Instalațiile vechi de jumătate de secol rămân totuși o problemă pe porțiuni importante ale rețelei secundare.

Aportul energiei geotermale la agentul termic este de 12,46%. Apa extrasă din zona Universității alimentează Liceul cu Program Sportiv și consumatori din apropiere, apoi este transportată în cartierul Ceyrat și reinjectată la circa 2,7 kilometri adâncime, pentru protejarea zăcământului. Municipalitatea a extins utilizarea apei geotermale și în cartierul Nufărul.

Sistemul deservește peste 70% din populația orașului: 73.305 apartamente, 4.044 case și 1.879 instituții publice și agenți economici. În ultimii cinci ani au fost racordate 5.000 de apartamente. De un deceniu, sistemul nu a mai avut avarii majore, potrivit declarațiilor din administrație.

Etapa a IV-a: din nou fonduri condiționate, contract încă nesemnat

Etapa a IV-a, estimată la circa 47 de milioane de euro și finanțată prin Fondul pentru Modernizare, alimentat din certificate de emisii, vizează aproximativ 30 de kilometri de conducte secundare aferente a 19 puncte termice. Conform datelor de proiect, contractul de finanțare a fost semnat pe 28 ianuarie 2025. Valoarea totală estimată ajunge la circa 375 de milioane de lei, din care cheltuielile eligibile sunt de 248,5 milioane de lei.

La licitația de proiectare și execuție au fost depuse cinci oferte. Șeful Direcției Management Proiecte cu Finanțare Internațională din Primăria Oradea, Marius Moș, a transmis că semnarea contractului de proiectare și execuție ar putea avea loc până la sfârșitul anului 2026. Documentația de proiect estimează o reducere a pierderilor de energie termică cu 11.809,7 Gcal pe an și a emisiilor de CO₂ cu 3.015 tone pe an.

Orizontul asumat pentru reabilitarea sistemului de termoficare urbană rămâne 2009-2028, cu obiectivul conformării la legislația de mediu și al creșterii eficienței energetice. Proiectul este gestionat de Termoficare Oradea S.A. Fără o nouă tranșă de fonduri europene condiționate, ritmul de până acum ar fi greu de susținut din resurse locale.

Următorul pas concret este adjudecarea licitației și demararea lucrărilor pe rețeaua secundară, acolo unde modernizarea a rămas în urmă față de magistrale. Până la semnarea contractului de execuție și la începerea șantierelor, restanța de pe conductele dintre blocuri rămâne nerezolvată.