44,8 milioane lei pentru noul sediu al CJ Bihor, după 20 de ani de ruină

Consiliul Județean Bihor își mută sediul, din 5 octombrie 2026, în fosta Policlinică Mare de pe strada Republicii nr. 35, reabilitată cu 44,8 milioane lei fără TVA. Clădirea-monument a stat aproape 20 de ani fără funcțiune, într-o stare de degradare accentuată, înainte ca administrația județeană să finalizeze lucrările anunțate la 28 septembrie 2026.

Conferința de presă de la finalizarea șantierului a fost deschisă de Mircea Mălan, președintele Consiliului Județean Bihor, alături de Marcel Boloș, director general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, de reprezentantul constructorilor și de prefectul județului. Mutarea vizează toate direcțiile din Parcul Traian nr. 5, plus angajații Direcției Arhitect Șef, acum cazați la Muzeul Țării Crișurilor, și personal din societăți subordonate județului.

De la Palat al Finanțelor la sediu județean

Clădirea a fost ridicată între 1899 și 1900 ca Palat al Finanțelor Publice. A păstrat această funcțiune până după al Doilea Război Mondial, iar până în 2008 a funcționat ca policlinică — de unde denumirea uzuală de Policlinică Mare. În 2012 a fost retrocedată Ordinului Misericordian. Consiliul Județean Bihor a contestat retrocedarea în instanță în același an, iar în 2016 o sentință definitivă a lăsat imobilul în proprietatea județului.

Intervalul fără folosință s-a întins aproape două decenii. Președintele CJ a recunoscut public starea de fapt: fără intervenție, monumentul risca să se autodistrugă. Lucrările de reabilitare au început abia în 2022, pe fonduri europene și bani de la bugetul județului.

“

Este un proiect foarte important, deoarece această clădire are o valoare istorică și arhitecturală importantă pentru orașul nostru. Și dacă nu s-ar fi realizat acest proiect, realmente această clădire emblematică s-ar fi autodemolat. Ea a stat aproape 20 de ani fără funcțiune, într-o stare de degradare accentuată, și lucrările de reabilitare au fost absolut necesare.

Declarația îi aparține lui Mircea Mălan. Formularea confirmă, din interiorul instituției, durata lungă în care monumentul a rămas nefolosit sub administrarea județului.

Cât a costat și ce s-a schimbat în clădire

Valoarea totală a proiectului este de 44,8 milioane lei fără TVA. Aproximativ jumătate din sumă vine din fonduri europene condiționate, prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027; diferența este suportată din bugetul județului Bihor. Proiectant a fost S.C. Novartis S.R.L. Execuția a revenit asocierii S.C. Drum Asfalt S.R.L. (lider), S.C. Constructorul Sălard S.R.L. și S.C. Drumuri Bihor S.A.

Intervențiile au cuprins consolidare, restaurare și eficientizare energetică. A fost înlocuită întreaga tâmplărie, s-a aplicat tencuială termoizolantă, iar alimentarea cu energie se bazează pe pompe de căldură, cu rețea de rezervă. Clădirea este legată și la sistemul centralizat de termoficare al municipiului. Un sistem de monitorizare permite reglarea temperaturii, a iluminatului și a umidității pe încăperi.

Fiind monument istoric, fațadele, ornamentele și elementele decorative interioare au fost tratate cu restricții de conservare. Au fost refăcute mozaicul din zonele principale de circulație și pictura de pe tavanul casei scărilor. Piesele lipsă au fost înlocuite cu copii fidele ale originalului, potrivit reprezentanților șantierului.

“

Eu vreau să vin doar de la 2022 încoace, când am intrat într-o clădire cu tavane prăbușite, cu infiltrații de apă, cu acoperiș lipsă și așa mai departe, cu elemente istorice distruse, degradate, și sigur că de acolo a început provocarea. (…) Am reabilitat tot ce se putea reabilita, respectiv am înlocuit, copie fidelă cu originalul, tot ceea ce lipsea și iată-ne ajunși oarecum la un finiș fericit.

Afirmația aparține lui Silviu Matiuță, reprezentantul liderului de asociere. Imaginea de șantier pe care o descrie — tavane prăbușite, acoperiș lipsă, infiltrații — fixează nivelul de degradare la care s-a ajuns înainte de demararea lucrărilor.

Cine a fost prezent și ce urmează după mutare

La eveniment au vorbit Mircea Mălan, Marcel Boloș, Silviu Matiuță și prefectul Marcel Dragoș. Au fost prezenți Pásztor Sándor, președinte al CJ Bihor în 2016–2020, Teofil Filimon, viceprimar al municipiului Oradea, precum și câte un reprezentant al grupurilor din consiliu: Ionel Avrigeanu (PNL), Bujor Chirilă (PSD) și Kéry Hajnal (UDMR).

Au fost invitați și foștii președinți Cornel Popa (2012–2016) și Ilie Bolojan (2020–2024), alături de Ciprian Blejan, consilier județean AUR. Din motive obiective, niciunul nu a ajuns la conferință. Mălan i-a mulțumit public lui Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept partenerul cu care a „regândit din temelie” proiectul, inclusiv componenta de eficientizare energetică și accesarea finanțării europene. Mulțumiri au mers și către Ioan Câmpan, fost consilier județean, către ADR Nord-Vest, arhitectul Cristian Pușcaș, designerul Adrian Sabău și echipa de diriginți de șantier.

Marcel Boloș a comparat starea de dinainte cu aspectul actual al fațadei, vorbind despre o clădire care „părea totul în autodemolare” și care acum are din nou funcțiune administrativă. Mălan a adăugat că, dacă tehnologia de monitorizare va fi folosită cu chibzuință, costurile de întreținere ar urma să scadă, iar condițiile de lucru și de relație cu publicul s-ar îmbunătăți — evaluări care rămân de verificat după ocuparea efectivă a spațiilor.

Prefectul Marcel Dragoș a anunțat o consecință directă a mutării: spațiul eliberat în clădirea Instituției Prefectului va fi pus la dispoziția Inspectoratului de Poliție. Acolo ar urma să se mute servicii de logistică și administrative, iar un birou să fie alocat Serviciului de Protecție și Pază.