Adrian Hatos, numit în Consiliul Național al Cercetării Științifice

Prof. univ. dr. habil. Adrian Hatos, conducătorul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din Oradea, a fost numit membru al Consiliului Național al Cercetării Științifice (CNCS) prin Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr. 4577/2026. Forul are 28 de membri și este principalul organism consultativ al statului pentru evaluarea calității cercetării din România.

Numirea aduce în consiliu un reprezentant al științelor sociale din mediul academic orădean, la aproape doi ani de la începutul mandatului actualei componențe. Universitarul anunță că va milita pentru un sistem de evaluare care să nu reducă munca de cercetare la punctaje bibliometrice și semnalează subfinanțarea cronică a domeniului.

Ce face CNCS și de ce contează componența sa

Potrivit prezentării instituționale preluate de Universitatea din Oradea, CNCS oferă Ministerului Educației și Cercetării expertiză pentru politicile și programele de finanțare a cercetării. Membrii sunt cercetători recunoscuți în domeniile lor și contribuie la elaborarea standardelor, criteriilor și indicatorilor de calitate.

Atribuțiile esențiale includ criteriile de selecție a programelor finanțate din fonduri publice, evaluarea revistelor și a editurilor științifice, aprecierea performanțelor organizațiilor de cercetare și criteriile de promovare pentru cercetători. Deciziile acestui for influențează direct cum se măsoară și cum se finanțează munca din universități și institute.

Evaluare corectă, dincolo de punctajele bibliometrice

În declarațiile transmise de universitate, Hatos identifică drept provocare centrală construirea unui sistem de evaluare care să țină seama de diferențele dintre domenii. El leagă această sarcină de reglementările pe baza cărora funcționează consiliul și de contextul actual al cercetării.

“

Relativ la contextul actual al cercetării și decurgând din reglementările în baza cărora funcționează CNCS, principala provocare căreia trebuie să îi facă față Consiliul este construirea unui sistem de evaluare corect, care să respecte diferențele dintre domenii și să nu reducă valoarea cercetării la simple punctaje bibliometrice.

Universitarul orădean mai arată că forul trebuie să răspundă și cerințelor noi privind știința deschisă, integritatea cercetării, inteligența artificială și impactul social al rezultatelor. Aceste teme schimbă treptat modul în care se definesc performanța și responsabilitatea în cercetare, dincolo de clasamentele tradiționale.

Subfinanțare și locul științelor sociale

Dincolo de instrumentele de evaluare, Hatos pune pe primul plan lipsa de resurse. El descrie subfinanțarea ca pe principala problemă structurală a cercetării românești, cu efecte pe termen lung asupra oamenilor și asupra capacității de inovare.

“

Dar principala problemă a cercetării din România este subfinanțarea gravă, atât din partea sectorului public cât și din partea privată. Aceasta produce instabilitate, un exod al cercetătorilor și erodarea constantă și sigură a resursei de creativitate și inovare din România.

În consiliu, spune el, va reprezenta vocea cercetătorilor din științele sociale — psihologie, științele educației, sociologie, științe politice, comunicare și domenii înrudite. Faptul că un astfel de reprezentant a fost numit abia la aproape doi ani de la debutul mandatului celorlalți 27 de membri este, în lectura sa, un semnal despre greutatea redusă a acestor domenii în peisajul național al cercetării.

“

Voi încerca, evident, să îmbunătățesc această situație și prin activitatea mea din CNCS.

Mesajul mută discuția de la o simplă numire individuală la o chestiune de echilibru între discipline. Științele sociale intră târziu la masa unde se decid standardele și banii publici pentru cercetare, iar prezența unui sociolog din Oradea devine, în acest cadru, și un test al capacității consiliului de a corecta dezechilibrul.

Ce urmează după numire

Ordinul ministerial plasează un cadru al Universității din Oradea în organismul care fundamentează politicile de evaluare și finanțare a cercetării. Următorul pas ține de activitatea concretă în CNCS: contribuția la standarde, la criteriile de selecție a programelor și la modul în care vor fi tratate științele sociale față de celelalte domenii.

Pentru comunitatea academică locală, prezența în for rămâne un canal de expertiză la nivel național. Miza anunțată de noul membru — evaluare diferențiată pe domenii, atenție la subfinanțare și la exodul cercetătorilor — se va măsura în propunerile și pozițiile pe care consiliul le va avansa în fața ministerului pe durata mandatului.