Aeroportul Oradea va avea, în incinta lui, un parc fotovoltaic de aproape 2 MWp și un sistem de stocare de 645 kWh. Contractul de finanțare a fost semnat pe 22 septembrie 2026. Din cele 8,53 milioane de lei cât costă proiectul, 5,55 milioane vin nerambursabil din Fondul pentru Modernizare, iar aproape 3 milioane le plătește aeroportul din bani proprii. Potrivit Regiei Autonome Aeroportul Oradea, panourile ar urma să producă în medie 2.460 MWh pe an, adică circa trei sferturi din consumul de energie electrică al aeroportului.
Publicitate
Cât din consum acoperă parcul
Comunicatul aeroportului dă două cifre: o producție medie estimată de 2.460,14 MWh pe an și un consum anual de referință de 3.247,35 MWh. Împărțite, arată că parcul ar acoperi aproximativ 76% din energia de care are nevoie aeroportul într-un an. Restul, circa 787 MWh pe an, ar trebui cumpărat în continuare din rețea.
Toată energia produsă rămâne la aeroport. Parcul e gândit exclusiv pentru consumul propriu și nu va livra curent în Sistemul Energetic Național.
Puterea instalată e de 1.999,525 kWp. Potrivit materialelor aprobate de Consiliul Județean Bihor în aprilie, relatate de presa locală, asta înseamnă 3.305 panouri de câte 605 W, montate pe sol, pe structuri fixe, și 20 de invertoare trifazate. Terenul e în perimetrul împrejmuit al aeroportului.
La ce folosește stocarea de 645 kWh
Panourile produc ziua, iar aeroportul consumă și noaptea. Bateriile, cu o capacitate de 645 kWh, vor păstra o parte din energia produsă ziua și o vor da mai departe seara și noaptea, „în limita capacității disponibile”, precizează comunicatul.
Limita e reală. Dacă împarți producția anuală estimată la 365 de zile, parcul ar da în medie cam 6,7 MWh pe zi. Stocarea ține, așadar, aproximativ o zecime din producția unei zile obișnuite. Nu face aeroportul independent de rețea, dar reduce cantitatea de energie cumpărată la orele fără soare.
Cine plătește și cât
Valoarea totală a proiectului e de 8.533.165,32 lei. Fondul pentru Modernizare acoperă integral cheltuielile eligibile, adică 5.548.371,28 lei, bani care nu se dau înapoi. E cam 65% din total.
Restul, 2.984.794,04 lei, îl suportă Regia Autonomă Aeroportul Oradea din surse proprii. Suma are două părți: 1.507.841,87 lei sunt cheltuieli ale proiectului pe care programul nu le decontează, iar 1.476.952,17 lei sunt TVA-ul pentru toate cheltuielile, eligibile și neeligibile. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din ce plătește aeroportul din bugetul lui e TVA. Potrivit presei locale, banii aceștia au fost prevăzuți în bugetul aeroportului pe 2026.
Finanțarea vine prin Programul-cheie 9 – Eficiență energetică în transporturi, iar Ministerul Transporturilor și Infrastructurii gestionează programul, ca organism delegat. Comunicatul nu spune cât ar economisi aeroportul, în lei, la factura de energie.
Ce este Fondul pentru Modernizare
Fondul pentru Modernizare e un instrument european de finanțare pentru zece state membre cu venituri mai mici, printre care România. Banii provin din vânzarea la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din sistemul european de comercializare a acestora: 2% din totalul certificatelor pentru perioada 2021–2030. România are 11,98% din această parte. Fondul plătește investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică, stocare și rețele. În România, autoritatea care îl gestionează este Ministerul Energiei, iar banii se împart pe programe-cheie, cum e cel pentru transporturi prin care a fost finanțat aeroportul.
Termenul și efectul asupra mediului
Parcul trebuie construit și pus în funcțiune în cel mult 24 de luni de la semnarea contractului, deci până în septembrie 2028, fără a depăși 31 decembrie 2029.
Aeroportul estimează o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 98,53 de tone de CO₂ echivalent pe an și o economie de energie primară de 787,21 MWh pe an. În materialele prezentate la ședința CJ Bihor din 30 aprilie 2026, așa cum au fost relatate de presa locală, estimarea de emisii era mult mai mare, de circa 1.505 tone de CO₂ pe an. Comunicatul din septembrie nu explică diferența.
Proiectul se numește „Parc fotovoltaic și capacități de stocare a energiei electrice pentru Aeroportul Oradea”, are codul SMIS 365597 și se derulează în baza Contractului de finanțare nr. 20.
Aeroportul, în cifre
Regia Autonomă Aeroportul Oradea funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Bihor, din 1997. CJ Bihor a aprobat proiectul parcului fotovoltaic în ședința din 30 aprilie 2026, la cererea aeroportului.
O variantă mai mare, un parc de 5 MWp de 15,28 milioane de lei cu TVA, cerut pe alt program al aceluiași fond, fusese aprobată de CJ în mai 2025. Comunicatul de acum nu spune ce s-a ales de ea.
În 2025, aeroportul a avut 256.945 de pasageri, cu 52% mai mulți decât în 2024, cel mai mare trafic din istoria lui, potrivit bilanțului prezentat pe 27 martie 2026. Ruta spre București a avut 117.122 de pasageri, iar cursele charter, 84.600. Pentru 2026, conducerea aeroportului și-a propus să treacă de 300.000 de pasageri. În primul semestru din 2026, pe ruta Oradea–București au zburat 61.724 de pasageri, cu 6,23% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor INS analizate de BoardingPass.
Întrebări scurte
Ce se construiește la Aeroportul Oradea?
Un parc fotovoltaic la sol, de aproape 2 MWp, și un sistem de stocare a energiei de 645 kWh, în incinta aeroportului. Energia produsă e folosită doar de aeroport.
Cât costă și cine plătește?
Proiectul costă 8.533.165,32 lei. Fondul pentru Modernizare dă nerambursabil 5.548.371,28 lei, iar aeroportul plătește din surse proprii 2.984.794,04 lei, din care 1.476.952,17 lei reprezintă TVA.
Când trebuie să fie gata?
În cel mult 24 de luni de la semnarea contractului din 22 septembrie 2026, adică până în septembrie 2028. Termenul-limită absolut e 31 decembrie 2029.
Surse
- Regia Autonomă Aeroportul Oradea, comunicat de presă „Aeroportul Oradea a obținut finanțare pentru un parc fotovoltaic și un sistem de stocare a energiei”, primit pe 29 septembrie 2026.
- Bihon.ro, 30 aprilie 2026, aprobarea proiectului în CJ Bihor (panouri, invertoare, amplasament, estimări): https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/cj-bihor-construieste-un-parc-fotovoltaic-si-medii-de-stocare-a-energiei-electrice-la-aeroportul-oradea-5260171/
- Bihon.ro, varianta de 5 MWp aprobată de CJ Bihor în mai 2025: https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/cj-bihor-a-actualizat-proiectul-parcului-fotovoltaic-de-la-aeroportul-oradea-4940831/
- Consiliul Județean Bihor, pagina Aeroportului Oradea (subordonare, HG 398/1997): https://www.cjbihor.ro/conducere/institutii-subordonate/aeroportul-oradea/
- Consiliul Județean Bihor, bilanțul aeroportului pe 2025, 27 martie 2026: https://www.cjbihor.ro/2025-cel-mai-bun-an-din-istoria-aeroportului-oradea-peste-250-de-mii-de-pasageri/
- Bihoreanul, ruta Oradea–București în primul semestru din 2026, 26 septembrie 2026: https://www.ebihoreanul.ro/stiri/aproape-62000-pasageri-au-zburat-intre-oradea-si-bucuresti-in-prima-jumatate-a-anului-ruta-pe-locul-3-la-media-de-calatori-pe-cursa-205347.html
- Guvernul României, Fondul pentru Modernizare: https://oportunitati-ue.gov.ro/program/fondul-pentru-modernizare/
- Ministerul Energiei, prezentarea Fondului pentru Modernizare: https://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2023/11/Manualul-de-Identitate-Vizuala-pentru-Fondul-pentru-modernizare-MIV-FM.pdf
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
