În seara de 5 august 2026, consumul de energie electrică din România a urcat la aproape 7.700 MW, unul dintre cele mai ridicate niveluri ale verii, la scurt timp după ce premierul demis Ilie Bolojan a cerut populației, companiilor și autorităților reduceri voluntare. Producția internă a rămas mult sub cerere, iar diferența a fost acoperită masiv din import.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Datele operative ale Transelectrica arată că, la ora 20:03, consumul instantaneu din Sistemul Electroenergetic Național era de 7.675 MW, în timp ce producția internă se situa la doar 5.321 MW. Deficitul de 2.353 MW a fost acoperit prin importuri, adică aproape 31% din necesarul țării.
Vârful de consum, la doar 3,7% sub recordul verii
Conform unei platforme independente care preia datele Transelectrica, la ora 21:55 consumul maxim din ultimele 24 de ore a fost de 7.676 MW. Producția internă urcase între timp la aproximativ 5.696 MW, iar importurile scăzuseră la 1.870 MW.
Nivelul din seara de 5 august este foarte apropiat de recordul estival din 2026. Dispecerul Energetic Național a consemnat 7.971 MW pe 29 iunie și 7.907 MW pe 30 iunie. Vârful de miercuri a fost cu doar 295 MW, respectiv 3,7%, sub maximul verii. Cel mai mare consum al anului rămâne cel din 21 ianuarie, când necesarul a atins 9.213 MW.
Producția internă, departe de a acoperi cererea
La momentul consumului maxim, hidrocentralele au livrat cea mai mare cantitate, aproximativ 1.804 MW. Au urmat centralele pe hidrocarburi, cu 1.393 MW, cele pe cărbune, cu 972 MW, iar energia nucleară a contribuit cu 679 MW.
Sursele regenerabile au avut un aport redus după apus: eolianul a produs doar 55 MW, iar fotovoltaicele mai livrau 121 MW. Instalațiile de stocare au injectat în sistem aproximativ 232 MW. Structura arată o dependență ridicată de hidro și combustibili fosili tocmai în orele de vârf de seară.
Presiunea asupra sistemului este amplificată de oprirea preventivă a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, decisă din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Reactorul are în mod normal o putere de aproximativ 700 MW, iar indisponibilitatea sa reduce semnificativ capacitatea internă de producție.
Apelul la economisire voluntară, fără impact vizibil
Premierul demis Ilie Bolojan anunțase că în august va fi instituită stare de alertă la nivel național în sectorul energetic, pe fondul scăderii producției cauzate de secetă. El a cerut autorităților publice și populației să reducă voluntar consumul în orele de vârf, în special seara.
Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație.
Declarația a fost făcută la Palatul Victoria. Bolojan a subliniat că economisirea voluntară contează seara, când există deficit. Vârful de 5 august, aproape de recordul verii și cu importuri de aproape o treime la ora de maxim, arată însă că apelul nu s-a tradus într-o temperare a cererii.
În lipsa unor măsuri obligatorii clare și pe fondul indisponibilității unei unități nucleare, sistemul a rămas dependent de importuri tocmai în intervalul critic. Următorul pas anunțat de premierul demis este întâlnirea de luni cu principalii consumatori industriali, pentru planificări de reducere a consumului.
Ce rămâne nerezolvat
Datele publice nu arată, pe 5 august, un efect măsurabil al reducerilor voluntare asupra vârfului de seară. Cu Unitatea 1 de la Cernavodă oprită preventiv, cu eolianul aproape absent și cu Dunărea la cote care limitează și hidroenergia pe termen mai lung, marja de manevră a sistemului rămâne îngustă.
Dacă întâlnirea cu consumatorii industriali nu produce programări concrete de reducere, presiunea pe importuri în orele 20:00–22:00 riscă să se repete pe tot parcursul lunii august, pe fondul stării de alertă anunțate în sectorul energetic.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
