Județul Bihor înregistrează o scădere a numărului de locuitori cu domiciliul oficial pe raza sa, comparativ cu anul 1992. Această tendință este confirmată de datele oficiale privind populația județului, evidențiind o diminuare a rezidenților înregistrați.

Este important de subliniat că aceste cifre se referă strict la persoanele care au domiciliul legal în localitățile bihorene, reflectând adresa permanentă din actele de identitate. Numărătoarea nu ia în considerare prezența fizică zilnică a persoanelor în județ, ci legătura lor oficială prin reședința declarată. Astfel, chiar dacă un bihorean lucrează sau locuiește temporar în altă parte, dacă domiciliul său este în Bihor, el este inclus în statisticile județului.
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), în anul 1992, județul Bihor număra 654.414 persoane cu domiciliul înregistrat. Ultimele evidențe disponibile, referitoare la anul 2026, indică un număr de 607.960 de persoane. Aceste statistici acoperă întregul teritoriu al județului și sunt bazate pe metodologia oficială de recensământ a populației după domiciliu.
Această evoluție demografică, marcată de o scădere a numărului de locuitori înregistrați, poate avea multiple cauze și implicații. Factori precum migrația internă și externă, rata natalității și a mortalității, precum și schimbările socio-economice pot contribui la acest fenomen. Scăderea populației cu domiciliul în județ poate influența, pe termen lung, dinamica pieței muncii, cererea pentru servicii publice și dezvoltarea economică locală. Analiza acestor date oferă o imagine asupra transformărilor prin care trece județul Bihor și necesită o înțelegere aprofundată a factorilor care determină aceste tendințe.

Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.


