Biserica cu Lună din Oradea: cum funcționează mecanismul

Biserica cu Lună din Piața Unirii are un nume neobișnuit. Pe turnul ei se află o sferă pe jumătate aurie și pe jumătate neagră. Sfera se rotește încet și arată, privită din piață, fazele Lunii. Mecanismul a fost construit în 1793 și e legat de orologiul din turn. Funcționează pe același principiu ca ceasurile vechi cu greutăți. Mai jos explicăm, pe baza descrierii publicate de parohie și a reportajelor din turn, cum lucrează acest ansamblu și ce s-a schimbat la el în timp.

Pe scurt

• Biserica: Catedrala ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, construită între 1784 și 1790 în stil baroc târziu. Proiectul e al arhitectului Iacob Eder (Éder Jakab), iar constructorul a fost Ioan Lins (Paler).
• Mecanismul: instalat în 1793 de meșterul Georg Rueppe. Numele lui apare gravat pe una dintre roți: „GEORG RUEPE IN GROSWARDEIN 1793”.
• Sfera lunară: are un diametru de circa un metru și e făcută din tablă fasonată. O jumătate e vopsită în negru, cealaltă în galben-auriu.
• Turnul: are 55 m înălțime, potrivit parohiei.

Cum se văd fazele Lunii din piață

Ideea e simplă. Sfera are o jumătate aurie, care reprezintă partea luminată a Lunii, și una neagră, care reprezintă partea din umbră. Sfera stă într-o deschidere a turnului și se rotește în jurul axei ei. Din piață vezi mereu doar fața dinspre oraș:

• când spre tine e întoarsă jumătatea neagră, vezi „lună nouă”;
• pe măsură ce sfera se rotește, apare o seceră aurie din ce în ce mai lată;
• când spre piață e întoarsă jumătatea aurie, vezi „lună plină”;
• apoi partea aurie scade din nou.

Parohia spune că sfera face o rotație completă la fiecare 28 de zile. Tot ea precizează că ansamblul a fost conceput să respecte „luna sinodică”, adică durata ciclului complet al fazelor Lunii. Ciclul real al fazelor durează, în medie, aproximativ 29,5 zile. Sursele consultate nu explică cum se împacă cele două cifre. E posibil ca „28 de zile” să fie o rotunjire populară, dar nu am putut verifica acest lucru.

Din ce e făcut mecanismul

Potrivit descrierii publicate de Biserica cu Lună, ansamblul tehnic are:

• mecanismul ceasului (ornicul);
• trei greutăți;
• patru cadrane, cu arătătoare pentru ore și minute;
• globul lunar.

Ornicul are trei ansambluri de roți dințate, montate pe arbori orizontali. Ansamblul din mijloc face să meargă ceasul și pune în mișcare arătătoarele și sfera. Cele două din lateral fac să bată sferturile și orele fixe.

Arborii au fost obținuți prin forjare și au secțiune pătrată, cu colțurile teșite. Toate îmbinările sunt făcute cu pene, fără nituri sau șuruburi. Parohia consideră aceasta o soluție ingenioasă pentru acea epocă.

Cum funcționează: greutăți, ancoră și pendul

Ceasul nu are motor. În forma lui originală, fiecare dintre cele trei ansambluri era pus în mișcare separat de o greutate de piatră. Greutatea atârna de o frânghie înfășurată pe un tambur, cu un scripete mobil. Pe măsură ce greutatea cobora, tamburul se învârtea și antrena roțile dințate.

Ca greutatea să nu cadă dintr-odată, ceasul are un sistem de reglare, numit scăpare. Ultima roată din ansamblul central, „roata ancorei”, se angrenează cu o piesă în formă de ancoră. Ancora e legată de un pendul. La fiecare oscilație a pendulului, ancora lasă roata să avanseze un dinte și apoi o oprește. Așa, greutatea coboară în pași egali, iar ceasul măsoară timpul. Parohia notează că scăparea e de tip „Clement”, după numele inventatorului englez William Clement.

De la ansamblul central, mișcarea e transmisă mai departe prin axe cardanice și roți dințate. Aceste piese duc mișcarea spre arătătoarele celor patru cadrane și spre sfera lunară. Ceasul și Luna sunt, așadar, cuplate: dacă ceasul se oprește, se oprește și Luna.

Sferturile și orele sunt bătute de celelalte două ansambluri, legate de un mecanism care numără sferturile. Viteza lor e reglată de câte un ventilator cu palete, care frânează mișcarea prin rezistența aerului.

Cine îl întreține și ce s-a schimbat

• 1977: roata ancorei și ancora au fost acoperite cu un strat antioxidant, potrivit parohiei.
• Până în 2005: un ceas cu greutăți trebuie „întors”, adică greutățile trebuie ridicate la loc. Preotul Ioan Codorean a povestit pentru AGERPRES că mecanismul a fost reglat zilnic, ani la rând, de un pasionat pe nume Gavril. Acesta urca în turn ca să ajusteze greutățile și să curețe mecanismul.
• 2005: mecanismul a primit un dispozitiv electric care întreține oscilațiile pendulului. Dispozitivul a fost brevetat de orădeanul Csaba Naghi (Nagy Csaba), care a montat aceeași soluție și la ceasul din Turnul Primăriei. Principiul mecanic, cu roți, ancoră și transmisie spre sferă, a rămas același.

În iulie 2026, presa locală a semnalat că sfera stătea de peste trei săptămâni pe aceeași fază, iar ceasul din turn se oprise odată cu ea. Prima încercare de reparație nu reușise. Am scris despre asta în articolul Mecanismul Lunii din Biserica cu Lună din Oradea s-a oprit. La data documentării noastre nu am găsit o confirmare publică că mecanismul a fost repus în funcțiune.

Unde se află și cum arată de aproape

Ceasul propriu-zis e la etajul superior al turnului, închis într-o cutie de sticlă cam cât un om. Sfera e mai jos, în zidul turnului, deasupra intrării. AGERPRES a descris urcarea în turn: sunt aproximativ 161 de trepte, pe scări din lemn, unele foarte abrupte. Din interior, sfera se vede din spate. Turnul nu are un program public de vizitare anunțat. Nu am găsit informații oficiale despre vizitarea mecanismului, așa că eventualele vizite trebuie întrebate direct la parohie.

Parohia descrie mecanismul ca fiind „unic în Europa”. Ea menționează și două mecanisme asemănătoare, dar mai noi: unul la Biserica reformată din Roșiori (Bihor), din jurul anului 1800, și unul la Biserica romano-catolică „Sfânta Ana” din Debrețin, din 1846.

Cine a fost Georg Rueppe

Despre constructor se știu puține lucruri, iar sursele nu spun același lucru. Pagina de istoric a parohiei îl numește „un vestit ceasornicar vienez”. Pagina dedicată mecanismului îl descrie ca „meșter lăcătuș de origine germană”. Potrivit istoriei orale, el ar fi avut un atelier într-unul dintre orășelele din jurul Cetății Oradea. AGERPRES îl numește „orădean de origine austriacă”. Sigur este doar ce scrie pe roata ancorei: numele, orașul (Großwardein, adică Oradea) și anul 1793.

Întrebări scurte

De ce se numește Biserica cu Lună?

Din cauza sferei din turn care arată fazele Lunii. Numele oficial e Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”.

Funcționează mecanismul Bisericii cu Lună cu electricitate?

Mișcarea e mecanică, cu greutăți și roți dințate. Din 2005, un dispozitiv electric întreține oscilațiile pendulului.

Cât de mare e sfera lunară din turnul Bisericii cu Lună?

Are un diametru de circa un metru, potrivit parohiei și AGERPRES.

De ce s-a oprit Luna de la Biserica cu Lună în 2026?

Presa a semnalat blocarea în iulie 2026, dar nu a fost comunicată public o cauză tehnică exactă.

Se poate urca în turnul Bisericii cu Lună?

Nu există un program public de vizitare. Pentru acces, întreabă la parohie.

Surse

• Biserica cu Lună Oradea, „Mecanismul orologiu”: https://www.bisericaculunaoradea.ro/mecanismul-orologiu/
• Biserica cu Lună Oradea, „Date istorice”: https://www.bisericaculunaoradea.ro/biserica-cu-luna-date-istorice/
• AGERPRES, „Biserica cu Lună din Oradea, cu un «astru» unic în Europa, atracția turiștilor” (07.09.2025): https://agerpres.ro/cultura-media/2025/09/07/…-1482040
• Bihoreanul, „Eclipsă de Lună: Mecanismul unic din turnul Bisericii cu Lună din Oradea s-a oprit!” (27.07.2026): https://www.ebihoreanul.ro/stiri/eclipsa-de-luna-…-203865.html
• InfoOradea / OradeaOnline, „«Luna» din centrul Oradiei se mișcă de peste 230 de ani” (25.07.2026): https://www.oradea-online.ro/stiri/luna-din-centrul-oradiei-se-misca-de-peste-230-de-ani-cum