Consiliul Județean Bihor a aprobat pe 30 iulie 2026 acordul de parteneriat cu Episcopia Ortodoxă Română a Oradiei pentru un program de reabilitare a bisericilor de lemn monument istoric, derulat între 2026 și 2030. Cele 59 de lăcașuri reprezintă circa 5% din totalul național al acestui tip de monumente, iar majoritatea se află deja într-o stare avansată de degradare. Sprijinul financiar al județului nu e însă asumat pe toată perioada: sumele se votează an de an, în limita fondurilor disponibile din buget.

Decizia a fost luată în ședința ordinară a consilierilor județeni. Programul poartă denumirea „Reabilitarea bisericilor de lemn din județul Bihor” și vizează intervenții etapizate asupra celor mai vulnerabile obiective de patrimoniu. Conducerea PNL a Consiliului Județean Bihor prezintă demersul ca pe o salvare predictibilă a patrimoniului, deși mecanismul de finanțare rămâne legat exclusiv de bugetul anual și de cât rămâne disponibil după celelalte cheltuieli.

Câte monumente sunt în joc și ce degradări acumulează

În județul Bihor există 59 de biserici de lemn declarate monumente istorice. Dintre ele, 15 sunt încadrate în categoria A, de interes național, iar 44 în categoria B, de interes județean. Potrivit datelor prezentate odată cu aprobarea parteneriatului, cele mai multe au nevoie de lucrări urgente.

Lista intervențiilor vizate include consolidarea fundațiilor, refacerea acoperișurilor din șindrilă și a șarpantelor, amenajarea sistemelor de drenaj, combaterea atacului biologic, restaurarea picturilor murale și a iconostaselor, plus echipamente de protecție împotriva incendiilor și a descărcărilor electrice. Relatări din presă mai notează infiltrații, umiditate persistentă și lipsa cronică de fonduri pentru întreținere curentă — factori care, lăsați netratați, pot duce la pierderi ireversibile de structură și de pictură.

Președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a încadrat bisericile ca elemente de identitate, nu doar ca lăcașuri de cult.

“

„Aceste biserici de lemn nu sunt simple lăcașuri de cult, ci elemente esențiale de identitate națională și locală, pe care avem datoria să le protejăm și să le transmitem generațiilor viitoare. Prin acest parteneriat, ne propunem să intervenim etapizat și predictibil acolo unde este cea mai mare urgență”, a declarat Mircea Mălan.

Comisia mixtă decide prioritățile, banii vin pe listă anuală

Pentru coordonare și monitorizare va fi constituită o comisie mixtă din șase membri: trei din partea Consiliului Județean Bihor și trei din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei. Comisia evaluează anual starea monumentelor și propune lista bisericilor care intră la intervenții, tipurile de lucrări, valoarea estimată și sursele de finanțare.

La lucrări pot participa reprezentanți ai Direcției Județene pentru Cultură Bihor, specialiști atestați și delegați ai parohiilor beneficiare. Criteriile de prioritizare anunțate sunt starea de conservare și gradul de risc, valoarea de patrimoniu, existența documentațiilor tehnice, capacitatea beneficiarului de a contribui la finanțare și întreținere, precum și potențialul cultural-turistic al obiectivului.

Lista finală a bisericilor și valoarea sprijinului financiar se aprobă anual de Consiliul Județean Bihor. Episcopia și parohiile ar urma să vină cu documentații tehnice și, unde e posibil, cu cofinanțare. În practică, asta înseamnă că ritmul reabilitărilor depinde de negocierea bugetară de fiecare an, nu de un plafon multianual publicat odată cu parteneriatul.

Rută turistică și meșteșuguri, după consolidare

Pe lângă consolidare și restaurare, programul poate acoperi intervenții asupra componentelor artistice, amenajarea accesului și semnalizarea turistică. Odată reabilitate, bisericile ar urma să fie integrate în ruta cultural-turistică a județului, cu folosire atât pentru viața spirituală a comunităților rurale, cât și pentru evenimente culturale.

“

„Odată reabilitate, bisericile vor fi integrate în ruta cultural-turistică a județului și vor putea fi folosite atât pentru viața spirituală a comunităților rurale, cât și pentru evenimente culturale și artistice”, a mai transmis Mircea Mălan.

Administrația județeană leagă programul și de atragerea de turiști în zonele de deal și de munte, de dezvoltarea turismului cultural și de susținerea meșteșugurilor tradiționale necesare restaurării. Aceste efecte rămân condiționate de ritmul real al șantierelor și de sumele care vor fi efectiv votate în fiecare exercițiu bugetar.

Cinci obiective-pilot, încă la faza de documentații

Înaintea acordului multianual, Consiliul Județean Bihor a avansat un proiect axat pe restaurarea a cinci biserici de lemn — la Hidișelu de Jos, Rieni, Sebiș-Drăgănești, Tilecuș-Tileagd și Voivozi-Popești — plus ruinele mănăstirii din Voivozi. Pentru aceste obiective au fost depuse fișe de proiect la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în vederea obținerii de finanțare pentru documentațiile tehnico-economice necesare restaurării.

Potrivit relatărilor din presă, pentru depunerea unor astfel de fișe a fost menționată și o fereastră de programare 2028–2034. Decalajul arată că, pentru un prim pachet restrâns de monumente, administrația județeană se află încă la etapa documentațiilor, nu a execuției pe șantier. Parteneriatul pe 2026–2030 lărgește cadrul la toate cele 59 de biserici, dar nu înlocuiește nevoia de proiecte tehnice, avize și alocări concrete.

Următorul pas formal este constituirea comisiei mixte și întocmirea primei liste anuale de intervenții, care trebuie votată de consilierii județeni odată cu sumele aferente. Până la acele decizii, calendarul primelor șantiere și volumul real al banilor publici pentru 2026 rămân neprecizate, în timp ce starea de conservare a majorității monumentelor continuă să se deterioreze.