Peste 120 de organizații ale societății civile din 25 de țări cer Primăriei Oradea și primarului Florin Birta să permită desfășurarea în siguranță a Marșului Oradea Pride, programat pe 25 iulie 2026. Apelul public, transmis administrației locale, acuză un tipar de blocaj aflat deja în al patrulea an consecutiv și cere respectarea libertății de întrunire.
Organizatorii de la ARK Oradea susțin că au depus notificarea în termenul legal și au propus peste 100 de variante de traseu. Informațiile apărute în spațiul public indică însă intenția autorităților locale de a nu aviza din nou evenimentul, în ciuda volumului de rute puse pe masă.
Ce cer semnatarii apelului
Lista include rețele internaționale precum ILGA Europe, European Pride Organisers Association (EPOA), IGLYO, OII Europe, Council for Global Equality, TGEU și Forbidden Colours. Au semnat și organizatori de marșuri Pride din orașe europene, alături de zeci de organizații din România, printre care ACCEPT, MozaiQ LGBT, Centrul FILIA, ARAS, Centrul de Resurse Juridice, ActiveWatch, APADOR-CH, Expert Forum, Greenpeace România și Centrul pentru Inovare Publică.
Semnatarii solicită Primăriei Oradea, Comisiei municipale pentru avizarea adunărilor publice și celorlalte instituții competente să aprobe un traseu care să asigure exercitarea efectivă a drepturilor. Scrisoarea a fost transmisă inclusiv primarului Florin Birta. Lista rămâne deschisă, iar apelul poate fi semnat online până pe 25 iulie.
Organizațiile subliniază că marșul Pride reprezintă exercitarea libertății de întrunire și a libertății de exprimare, drepturi garantate de Constituția României, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de dreptul Uniunii Europene. În viziunea lor, refuzul repetat transformă aceste garanții într-un drept doar teoretic.
Atitudinea autorităților reprezintă un precedent care pune în pericol întreaga democrație românească.
Patru ani de refuzuri și trasee respinse
Potrivit semnatarilor, după patru ani consecutivi în care evenimentele Pride nu au fost aprobate la Oradea nu mai poate fi vorba despre dificultăți administrative sau logistice, ci despre nerespectarea deliberată a unui drept fundamental. În 2025, Primăria Oradea a respins toate cele 11 trasee propuse, invocând lucrări edilitare pe o parte din rute.
Publicitate
În același an a avut loc un marș neautorizat, soldat cu tensiuni și cu amenzi aplicate de Jandarmerie în valoare totală de 19.800 de lei, conform relatărilor din presă. Pentru ediția din 2026, organizatorii au mers mai departe: au reclamat situația la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, acuzând municipalitatea de discriminare sistemică și de un tipar de excludere.
ARK Oradea a depus notificarea pe 25 iunie. Municipalitatea a considerat demersul prematur și a răspuns abia pe 2 iulie. Primăria a susținut că nu are atribuții legale pentru a propune trasee alternative și că decizia de neavizare a fost strict administrativă și legală. Organizatorii contestă această lectură și arată că au pus pe masă peste 100 de variante tocmai pentru a reduce spațiul de manevră al refuzului.
Riscul unui precedent european
Apelul avertizează că Oradea riscă să devină, după Budapesta, singurul oraș din Uniunea Europeană în care autoritățile blochează în mod repetat un marș Pride. Semnatarii leagă acest tipar de consecințe asupra imaginii României ca stat care pretinde că respectă valorile europene și vorbesc despre un precedent incompatibil cu demnitatea umană, libertatea, egalitatea, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului.
Un asemenea precedent este incompatibil cu valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană: demnitatea umană, libertatea, egalitatea, democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului.
În formularea organizațiilor, comunitatea LGBTQIA+ nu cere privilegii, ci dreptul de a exista și de a fi văzută în spațiul public. Refuzul repetat al administrației locale este descris ca un atac asupra egalității în fața legii și ca un semnal de regresie democratică. Unele formulări din apel plasează România pe o „hartă a homofobiei instituționalizate” — o evaluare a semnatarilor, nu o constatare independentă.
Presiune politică și pașii următori
Pe lângă scrisoarea organizațiilor, europarlamentari — printre care Nicu Ștefănuță, Kim Van Sparrentak și Marc Angel — au adresat o scrisoare primarului Florin Birta, în care își exprimă îngrijorarea și cer identificarea unei soluții, potrivit mai multor surse. Organizațiile solicită totodată autorităților centrale să urmărească situația și să garanteze respectarea drepturilor fundamentale pe întreg teritoriul țării.
Până la această oră, din materialele disponibile nu reiese un răspuns public detaliat al Primăriei Oradea la noul val de presiune internațională. Administrația locală a invocat anterior argumente de ordin administrativ și legal, fără a propune un traseu alternativ acceptat de organizatori.
Termenul-limită pentru semnarea apelului coincide cu data anunțată a marșului: 25 iulie 2026. Rămâne de văzut dacă Primăria Oradea și Comisia municipală pentru avizarea adunărilor publice vor schimba poziția înainte de această dată sau dacă conflictul se va muta din nou în stradă și în fața instanțelor, inclusiv la CEDO.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
