Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat pe 7 august 2026 că românii, companiile și instituțiile au redus consumul de energie electrică în această săptămână, mai ales seara, cu 200-300 de megawați față de o zi obișnuită din anii trecuți. Cifra vine însă pe un fond deja cunoscut: cererea internă de electricitate a României a coborât, în ultimii ani, la cele mai mici valori de după 1990.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Anunțul pune accent pe efortul de economisire din orele de vârf. Datele de consum pe termen lung arată un declin structural, nu doar o ajustare de o săptămână: industrie la capacitate redusă, prosumatori tot mai mulți și un sistem care exportă ieftin ziua și importă scump seara.
Ce a spus premierul interimar despre consumul din această săptămână
Potrivit declarației lui Ilie Bolojan, reducerea s-a văzut la populație, la firme și la instituții. Intervalul vizat este cel de seară, când rețeaua resimte de regulă vârful de sarcină. Diferența invocată este de 200-300 MW față de un profil „normal” din anii anteriori.
Premierul interimar nu a detaliat, în mesajul preluat public, metodologia de calcul, ziua exactă de referință sau contribuția pe categorii de consumatori. Nu a fost prezentat nici un bilanț al efectului asupra importurilor de seară sau asupra prețului din piața angro.
Consumul a căzut sub 50 TWh și sub vârfurile de odinioară
Conform datelor din piață citate de mai multe analize, consumul final de energie electrică al României a scăzut sub 50 TWh în 2023, pentru prima oară după 1990. Nivelul raportat a fost de aproximativ 49 TWh, din care economia a reprezentat circa 37 TWh, iar populația circa 11,5 TWh.
Față de anul precedent, consumul final a fost cu aproape 6% mai mic, cu scăderi la toate categoriile. Industria a contribuit cu o reducere de 4,6%, iar consumul populației a coborât cu 8,7% în 2023 față de 2022, potrivit relatărilor din presă bazate pe date oficiale.
Vârfurile de 10.000 MWh sau peste nu s-au mai atins în ultimii cinci ani. Consumul mediu a coborât de la circa 7.500 MWh în urmă cu un deceniu la aproximativ 6.500 MWh în perioada recentă și chiar spre 5.500 MWh în unele intervale. În aprilie 2024, între orele 12:00 și 15:00, consumul instantaneu a ajuns la circa 3.900 MW — cea mai mică valoare din 2007, conform analizelor de specialitate.
Prețuri negative ziua, importuri mai scumpe seara
Scăderea cererii interne se suprapune peste o producție tot mai mare din surse regenerabile, în special solar. În zilele cu soare și consum redus, piața a înregistrat prețuri negative în anumite intervale, inclusiv valori în jur de −40 euro/MWh, de obicei între orele 11:00 și 17:00.
Surplusul din timpul zilei este exportat, mai ales spre Ungaria și Bulgaria. Seara, când consumul crește și soarele nu mai acoperă cererea, România apelează la importuri la prețuri mai mari. Exporturile de energie electrică au crescut semnificativ în 2023 — cu 59% față de perioada anterioară — tocmai pe fondul consumului intern redus, potrivit analizelor de profil.
Generarea pe cărbune a scăzut puternic, cu estimări de 60-70% în anumite evaluări de piață. Capacități clasice au redus puternic activitatea, în timp ce sistemul rămâne dependent de import seara, în lipsa unor stocări pe măsură pentru energia regenerabilă produsă ziua.
De ce scade cererea: industrie, prosumatori, eficiență
Cauzele invocate constant în analize nu se reduc la un apel de o săptămână la economisire. Mari consumatori industriali funcționează la capacitate redusă sau nu și-au redeschis integral liniile de producție. Creșterea numărului de prosumatori — cu mii de MW instalați — taie din cererea extrasă din rețea, pentru că o parte din necesar e acoperită local.
Se adaugă investițiile în eficiență energetică și autoconsum, precum și condițiile meteo: temperaturi ridicate și intervale însorite reduc nevoia de încălzire și sporesc producția fotovoltaică. Fără stocare suficientă, însă, excedentul de prânz nu rezolvă vârful de seară — de unde și contrastul dintre prețurile negative din miezul zilei și importul scump de după apus.
Transelectrica publică în mod curent consumul realizat și prognozat al Sistemului Energetic Național, date pe care piața le folosește pentru a urmări aceste decalaje orare. Anunțul de 200-300 MW din această săptămână se înscrie astfel într-un trend măsurabil de mai mulți ani, nu într-un episod izolat.
Ce rămâne neclar după anunț
Declarația premierului interimar nu separă cât din reducerea de 200-300 MW vine din gesturi voluntare de economisire și cât din profilul deja coborât al cererii industriale și din autoconsumul prosumatorilor. Nu oferă nici o proiecție privind durata efectului și nici legătura cu factura plătită de casnici — un punct pe care analizele de piață l-au subliniat anterior: prețurile negative din intervalele de prânz nu se traduc automat în facturi mai mici pentru populație.
Pentru săptămânile următoare, indicatorii relevanți rămân aceleași: curba de consum din orele 18:00–22:00, volumul importurilor de seară și evoluția producției regenerabile fără stocare. Abia aceste serii arată dacă ajustarea anunțată pe 7 august 2026 se stabilizează sau rămâne o variație de sezon pe un consum deja aflat la minime de după 1990.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
