Conducerea PNL a demis luni seară, 20 iulie 2026, președinții a șase filiale și a dizolvat birourile politice ale acestor organizații, la doar câteva zile după ce Tribunalul București suspendase reorganizarea impusă de echipa lui Ilie Bolojan. Votul din Biroul Politic Național reia, pe un alt temei statutar, o parte din „decapitările” blocate de instanță.

Măsura lovește organizații deja vizate pe 23 iunie, când același for le dizolvase conducerile. Atunci, schimbările au căzut odată cu hotărârile Congresului extraordinar din 21 iunie. Luni, tabăra Bolojan a revenit cu un vot formal, prezentat ca evaluare de performanță, nu ca prelungire a deciziilor anulate.

Cine a fost înlăturat și pe ce temei

Potrivit comunicatului PNL publicat la finalul ședinței, decizia privește PNL Ialomița, PNL Galați, PNL Sector 2, PNL Sector 3, PNL Sector 4 și PNL Sector 5. Și-au pierdut funcțiile Dragoș Soare (Ialomița), Monica Anisie (Sector 2), Andrei Baciu (Sector 3), Ionuț Stroe (Sector 4) și Dan Meran (Sector 5). La Galați a fost revocat președintele interimar George Scarlat.

Odată cu demiterile, BPN a dizolvat și birourile politice județene, respectiv de sector. Partidul susține că hotărârile au întrunit votul favorabil a două treimi din membrii BPN și invocă art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul PNL. În comunicat, obiectivul declarat este „îmbunătățirea activității” organizațiilor și alinierea la strategia pentru ciclul electoral următor.

Trei dintre liderii demiși acum – Monica Anisie, Andrei Baciu și Ionuț Stroe – se numără printre liberalii care au atacat în justiție atât deciziile congresului, cât și măsurile ulterioare ale conducerii. Demiterea lor, imediat după intervenția instanței, alimentează lectura că votul de luni nu e doar o chestiune de scoruri electorale.

Justificarea lui Bolojan: scoruri slabe și orizontul 2028

Înaintea votului, Ilie Bolojan le-a spus liderilor liberali că schimbările pornesc de la rezultatele slabe ale unor filiale și de la nevoia de a pregăti partidul pentru alegerile din 2028. A vorbit despre județe unde PNL a rămas mult sub media națională la scrutinurile gestionate pe cont propriu – prezidențiale și parlamentare – și a cerut o „evaluare corectă” a zonelor cu potențial de creștere.

“

Dacă nu facem ce trebuie, capacitatea acestui partid de a obține rezultate mai bune în 2028, prin politici bune, printr-o combinație de identificare a celor mai buni candidați și politici locale cât mai bune, nu avem șansă să obținem rezultate mai bune. (...) Dacă nu facem evaluare și nu luăm anumite măsuri, probabilitatea de a ne consuma energiile în plan intern este foarte mare.

Liderul PNL a mai afirmat că poate accepta „supărări”, dar nu realități contestabile pe cifre, și că aducerea unor oameni noi în filialele slabe ar deschide calea unor scoruri mai bune. A nuanțat că pierderea funcției de președinte de organizație nu exclude un aport ulterior – formulare care nu schimbă însă efectul imediat: controlul local trece la centru, până la noi numiri.

Ce a blocat instanța și de ce revine același plan

Cele șase organizații făceau parte din cele 12 filiale ale căror conduceri fuseseră dizolvate de BPN pe 23 iunie. Atunci au fost înlăturați și contestatari ai liniei Bolojan, între care Alina Gorghiu, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Pachetul de schimbări a fost suspendat de Tribunalul București odată cu hotărârile Congresului extraordinar din 21 iunie, la care Bolojan fusese reales președinte, iar statutul partidului modificat.

Instanța a reținut că noul statut nu fusese încă aprobat și înregistrat. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. După pronunțare, conducerea PNL a anunțat că formațiunea revine la statutul din 2025. Bolojan a transmis totuși că nu renunță la direcția stabilită la congres și că partidul „nu se va clinti” de pe traseul decis acolo.

Votul de luni este, în această logică, prima mișcare concretă prin care echipa sa reia o felie din reorganizarea întoarsă de judecători – de data aceasta pe articolul din statutul încă aplicabil, nu pe arhitectura anulatului congres. Diferența de temei juridic nu șterge continuitatea politică: aceleași filiale, același tip de sancțiune, același centru de comandă.

Contestatarii: alegeri promise, „vânătoare de vrăjitoare” livrată

În ședință, planul a fost atacat de liderii taberei adverse. Hubert Thuma i-a reproșat președintelui PNL că promisese alegeri interne „de jos în sus”, care nu au mai avut loc. Adrian Veștea a cerut scrutin în filiale în locul revocărilor decidse de la București și a calificat abordarea drept o epurare mascată în evaluare de performanță.

“

Cred că ar fi normal să facem alegeri în organizații și să vedem care sunt adevărații lideri ai PNL la nivel județean. Altfel pe facem decât o vânătoare de vrăjitoare. Ar fi democratic și bărbătește să facem aceste alegeri în filialele județene.

Formularea lui Veștea, preluată din relatarea ședinței, pune în contrast discursul oficial despre „îmbunătățirea activității” cu practica demiterilor succesive. Promisiunea de competiție internă rămâne, deocamdată, fără calendar public; în schimb, lista filialelor cu conduceri dizolvate se lungește din nou, la mai puțin de o lună de la prima tentativă.

Pe agenda aceleiași ședințe: Institutul de Studii Populare

Tot luni seară, BPN a validat componența Consiliului Director al Institutului de Studii Populare. Din for urmează să facă parte președintele PNL Ilie Bolojan, foștii președinți Valeriu Stoica, Emil Boc și Theodor Stolojan, alături de Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru, conform comunicatului de partid.

Validarea vine în paralel cu ofensiva asupra filialelor și întărește imaginea unui centru care își așază rapid piesele – pe zona de think-tank ca și pe cea organizatorică – în timp ce litigiile din jurul congresului din 21 iunie rămân deschise. Instanța nu s-a pronunțat definitiv; până atunci, statutul din 2025 rămâne referința formală, iar presiunea politică asupra organizațiilor locale continuă pe calea votului din BPN.

Următorul test pentru tabăra Bolojan este dublu: cine va fi numit interimar sau ales în cele șase filiale și dacă noile demiteri vor genera, la rândul lor, contestări în justiție din partea liderilor dați afară. De rezultatul acestor dispute depinde cât de stabilă rămâne reorganizarea forțată după ce prima variantă a fost oprită de Tribunalul București.