Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 6 august 2026, după ședința de Guvern, un mecanism prin care Transelectrica ar putea reduce temporar consumul unor mari clienți industriali dacă criza energetică se agravează. Asigurările pentru populație au venit la pachet cu un refuz de a răspunde pe fond la întrebarea despre efectul asupra facturilor și cu recunoașterea unor întârzieri de ani în investițiile din sistem.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Executivul a adoptat o hotărâre privind planurile de pregătire pentru situații de risc în energie, iar seceta severă figurează printre scenariile care cer măsuri speciale. O ședință extraordinară este programată pentru 7 august 2026, când ar urma să fie aprobat normativul de reducere a consumurilor industriale și mandatul pentru Transelectrica.
Limitări anunțate cu o zi înainte, fără compensații
Măsurile aflate în pregătire nu ar fi automate. Dispeceratul Energetic Național ar decide dacă și când sunt necesare, în funcție de producție și consum, iar companiile vizate ar primi notificare cu 24 de ore înainte. Premierul a spus că, în prezent, astfel de intervenții nu sunt necesare, dar hotărârile pregătesc sistemul pentru o situație posibilă în perioada următoare.
Potrivit declarațiilor sale, este vorba de câteva sute de mari consumatori, grupați pe industrii și după caracteristicile tehnologice ale activității. A menționat ca exemplu industria cimentului. Reducerile ar urma să se bazeze pe date concrete de consum, astfel încât activitatea de bază a firmelor să nu fie afectată.
Guvernul și operatorii din energie discută deja cu principalii clienți industriali. Unele companii și-au mutat perioadele de revizie pentru a consuma mai puțin exact acum. La întrebările din conferință, Bolojan a arătat că, pentru limitările anunțate în avans, nu are în vedere compensații. O eventuală discuție pe acest subiect ar apărea doar în scenariul unor deconectări manuale fără notificare — situație pe care a exclus-o pentru moment.
Populația, exceptată. Facturile, fără răspuns
Mesajul central al premierului a vizat consumatorii casnici. A afirmat că locuințele nu vor fi limitate sau deconectate și că eventualele restricții privesc exclusiv segmentul industrial. Au fost menționate ca exceptate și activitățile a căror întrerupere ar avea consecințe grave, cu exemple precum spitalele și alte unități care trebuie să funcționeze permanent.
Subliniez că locuințele personale, cetățenii nu vor fi limitați sau deconectați. Deci consumatorii casnici sunt exceptați de la aceste măsuri
a declarat Ilie Bolojan. A revenit asupra ideii după o întrebare despre prelungirea crizei, insistând că locuințele din România nu vor intra sub nicio formă de restricție. Asigurările privesc însă alimentarea cu electricitate. Întrebat ce efect va avea criza asupra facturilor plătite de români, premierul nu a oferit un răspuns pe fond.
Cernavodă la limită și importuri de mii de MW
Punctul vulnerabil al sistemului rămâne Unitatea 2 de la Cernavodă, care asigură aproximativ 650 MW și funcționează cu un debit foarte scăzut al Dunării. Autoritățile derulează lucrări de dragare pe Dunărea Veche, îndepărtarea unui pinten de stâncă și scufundarea controlată a unor barje, pentru a devia mai mult debit spre brațul care alimentează zona centralei.
Bolojan a spus că primele efecte se văd și că nivelul apei nu mai scade în același ritm, dar a avertizat că nu poate garanta succesul dacă debitul Dunării continuă să se reducă. A calificat grupul 2 de la Cernavodă drept cel mai important din sistem aflat într-o situație de funcționare la limită.
În orele de seară, România importă între aproximativ 1.700 și 2.500 MW, în funcție de zi. Capacitatea totală a interconexiunilor cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina permite importuri de circa 4.000 MW. Guvernul vrea ca exporturile să aibă loc doar în intervalele cu excedent. Întrebat cât de aproape este țara de un blackout, premierul a respins scenariul.
Întârzieri de ani, recunoscute din fotoliul de premier
Bolojan a admis că sistemul energetic plătește acum pentru întârzieri acumulate de-a lungul anilor: investiții neterminate în producție și rețele, centrala de la Iernut care nu este gata nici după aproximativ zece ani, proiecte întârziate la Hidroelectrica și Transelectrica și dezvoltarea tardivă a capacităților de stocare. Recunoașterea vine odată cu pregătirea restricțiilor pentru industrie, nu cu un calendar clar de recuperare a restanțelor.
Pe 5 august 2026, zi cu temperaturi foarte ridicate la nivel național, consumul a crescut puternic. Premierul a legat fenomenul de folosirea aparatelor de climatizare și a instalațiilor frigorifice. Deși populația nu intră sub restricții obligatorii, a reluat apelul ca românii, autoritățile și firmele să reducă voluntar consumul în orele de vârf, în special între 19 și 23.
Eu cred că oamenii raționali din România înțeleg că aici este un efort de bun-simț pe care, în condiții normale, dacă îl facem fiecare, putem trece prin această criză cu toții, fără să fim puși în situația să luăm măsuri limitative
a afirmat Bolojan, mulțumind celor care au redus deja consumul. A estimat că perioada dificilă ar putea continua încă o săptămână sau două.
Ce urmează pe 7 august
În baza hotărârii aprobate pe 6 august 2026, urmează să fie constituit un Centru Operativ Național în sectorul energetic, cu aproximativ 15 reprezentanți ai principalilor producători și furnizori. Centrul ar coordona măsurile și ar putea mandata Transelectrica să intervină când situația sistemului o cere.
Pasul imediat este ședința extraordinară de Guvern din 7 august 2026, unde Executivul ar trebui să aprobe normativul de reducere a consumurilor industriale. Până atunci, mesajul oficial rămâne neschimbat: populația este scoasă din ecuația restricțiilor, industria stă pe lista de intervenție condiționată, iar întrebarea despre facturi a rămas fără un răspuns substanțial din partea premierului.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
