Primăria Capitalei a anunțat pe 28 iulie 2026 că în București sunt amplasate 140.000 de cutii negre cu produs raticid. Acțiunea face parte din planul anual de deratizare al Companiei Municipale Eco Igienizare. Autoritățile subliniază însă că tratamentele nu pot ține sub control populația de rozătoare cât timp acestea găsesc hrană pe străzi și la tomberoane.

Ce presupune planul de deratizare

Potrivit anunțului primăriei, cutiile negre cu raticid sunt deja montate în oraș, iar Compania Municipală Eco Igienizare derulează un program anual de combatere a rozătoarelor. Volumul de stații de intoxicare arată amploarea intervenției: o rețea densă, menită să acopere zonele cu risc ridicat de infestare.

Chiar și cu acest dispozitiv, instituția a transmis că rezultatele rămân limitate dacă sursele de hrană nu sunt reduse. Șobolanii se orientează după resturile alimentare accesibile în spațiul public, iar prezența constantă a hranei anulează, în practică, efectul raticidului.

Apelul către locuitori

Primăria Capitalei a făcut un apel public la locuitori pentru ca deratizarea să aibă efect. Mesajul central este că măsurile instituționale nu sunt suficiente dacă locuitorii continuă să lase hrană la îndemâna rozătoarelor, pe străzi sau în jurul tomberoanelor.

Fără o schimbare a obiceiurilor de depozitare a deșeurilor menajere și fără renunțarea la hrănirea animalelor în spații necontrolate, cutiile cu raticid rămân un instrument incomplet. Autoritățile leagă astfel succesul campaniei de cooperarea populației, nu doar de numărul de stații montate.

Următorul pas depinde de respectarea acestor reguli simple de igienă urbană: deșeuri bine închise, tomberoane fără resturi accesibile și evitarea hranei lăsate liber pe domeniul public. Fără aceste condiții, planul anual de deratizare riscă să rămână sub așteptări, indiferent de cele 140.000 de cutii deja amplasate.