Românii care mai au cartea de identitate model 1997 pot ieși din țară cu acest document doar până pe 3 august 2031. După data fixată prin Regulamentul (UE) 2019/1157, buletinul vechi nu mai este acceptat ca act de călătorie în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen, indiferent ce scrie pe el la rubrica de valabilitate.
Publicitate
Pe teritoriul României, aceleași cărți rămân valabile până la expirarea tipărită. Pentru trecerea frontierei după august 2031 devin obligatorii fie cartea electronică de identitate, fie pașaportul. Oradea se numără printre primele municipii din țară unde emiterea noului format electronic este deja operațională.
Termenul impus de regulamentul european
Regulamentul (UE) 2019/1157 stabilește un plafon unic pentru toate statele membre: după 3 august 2031, formatele vechi de carte de identitate nu mai pot fi prezentate la controlul de frontieră. Regula lovește inclusiv buletinele emise pe viață persoanelor de peste 70 de ani, unde data de pe document depășește acest orizont.
Cu alte cuvinte, valabilitatea internă și calitatea de document de călătorie se despart. Statul român poate lăsa buletinul vechi în uz pe plan național, însă la graniță el nu mai îndeplinește standardul european de securitate a documentelor. Cine intenționează să circule în UE după termen trebuie să treacă la un format nou sau la pașaport.
CEI versus CIS: doar una permite ieșirea din țară
Noul sistem românesc oferă două variante de card în format mic, tip card bancar. Cartea electronică de identitate (CEI), cu cip, este recunoscută pentru călătorii în UE, spațiul Schengen și în state care acceptă formatul, printre care Republica Moldova și Turcia.
Cartea de identitate simplă (CIS), fără cip, arată la fel ca un card modern, dar nu poate fi folosită în afara țării. Servește exclusiv ca act de identitate pe plan național. Confuzia dintre cele două formate a generat deja întrebări frecvente la ghișee și în spațiul public; Ministerul Afacerilor Interne a precizat distinct că doar varianta cu cip ține loc de document de călătorie.
Pentru minori, certificatul de naștere nu mai ajunge la graniță. Copiii sub 14 ani au nevoie de pașaport sau, opțional, de carte electronică de identitate eliberată la cererea părinților.
Cum se obține cartea electronică la Oradea
În Oradea, eliberarea CEI se face la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor, pe Calea Republicii nr. 24. Programările se fac exclusiv online, pe platforma națională hub.mai.gov.ro sau prin site-ul evp-oradea.ro. Fără programare prealabilă, fluxul de la ghișeu nu este deschis pentru acest tip de document.
Pentru orarul altor ghișee din Oradea (Primărie, Prefectură, Poliție, Finanțe, Pensii), vezi ghidul cu programul instituțiilor.
Prima carte electronică pentru persoanele de peste 14 ani este gratuită: taxa de 67 de lei este subvenționată din fonduri PNRR pentru primele cinci milioane de documente emise la nivel național. Pentru copiii sub 14 ani, emiterea este opțională și costă 70 de lei.
Termenul legal de eliberare este mai generos, însă la Oradea au fost raportați timpi de procesare între aproximativ 72 de ore și 12 zile, în funcție de încărcarea serviciului. Cine are deplasări planificate în perioada următoare are interesul să nu lase cererea pe ultima sută de metri.
Ce se cere acum la frontiera cu Ungaria și pe aeroporturi
Din 31 martie 2024, pe rutele aeriene și maritime către statele Schengen nu mai există control clasic de frontieră. Pasagerii trebuie totuși să aibă asupra lor un document de identitate valabil: buletin vechi încă în termen, CEI sau pașaport.
La granițele terestre, inclusiv pe sensul spre Ungaria, controlul documentelor rămâne în vigoare. Buletinul model 1997 este acceptat fără probleme până în 2031, cu o singură condiție: să nu fie expirat la momentul trecerii. În UE nu se cere, ca la unele destinații non-europene, o valabilitate reziduală de trei sau șase luni; documentul trebuie doar să fie în termen în ziua controlului.
Pentru locuitorii din Bihor, care folosesc frecvent punctele de frontieră rutieră din vestul județului, distincția contează practic: până la termenul din 2031, formatul vechi ține loc de act de călătorie; după acea dată, fără CEI sau pașaport, trecerea nu mai este posibilă pe baza buletinului clasic.
Ce urmează pentru deținătorii formatului 1997
Cine călătorește rar poate amâna schimbarea până aproape de termen, cu riscul aglomerației de pe final de ciclu. Cine iese des din țară, mai ales pe ruta terestră spre Ungaria sau pe zboruri intra-UE, are rațiuni practice să treacă la CEI din timp: programare online, emitere locală la Oradea și, pentru prima carte la adulți, cost zero prin subvenția PNRR.
După 3 august 2031, alternativa rămâne pașaportul. Buletinul vechi nu dispare din sertar pentru treburile interne, dar la orice control de frontieră european își pierde utilitatea, indiferent ce dată de expirare mai are tipărită pe verso.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
