Campus dual de 146 de milioane: absolvenți noi, profesori încă netitularizați

Consiliul Județean Bihor a anunțat pe 25 august 2026 închiderea proiectului „Consorțiul pentru învățământ dual Campus Oradea”, după trei ani și o finanțare totală de 146.183.346,32 lei. Prima generație de elevi a absolvit, însă inspectorul școlar general a recunoscut public o problemă nerezolvată: cadrele didactice cu competențele necesare nu au putut fi titularizate în campus.

Conferința de bilanț a marcat finalul formal al implementării, derulate între 25 august 2023 și 31 august 2026. Din suma totală, fondurile europene prin PNRR (Componenta C15 – Educație) acoperă 98.048.510,67 lei — bani condiționați, nu „generozitate” fără obligații. Restul grevează co-finanțarea publică locală și națională.

Ce s-a construit și cu ce dotări

Potrivit bilanțului prezentat de Monica Runcanu, manager operațional al consorțiului, campusul cuprinde săli de clasă, laboratoare multifuncționale și specializate, ateliere, cămin și cantină cu cazare și masă gratuite, bazin de înot, sală de sport și teren de sport. Au fost achiziționate 800 de echipamente, inclusiv brațe robotice, imprimante 3D, simulatoare de sudură și simulatoare de utilaje grele.

Modelul anunțat este cel dual: elevii învață împreună cu companiile care urmează să îi angajeze. Conducerea PNL a Consiliului Județean Bihor prezintă Campus Oradea drept singurul campus pentru învățământ dual funcțional din țară — afirmație reluată de vicepreședintele Horea Abrudan, pe baza unor statistici naționale pe care le-a consultat în dimineața conferinței.

“

Mă uitam dimineață pe niște statistici la nivel național și înțeleg că este singurul campus pentru învățământ dual funcțional din România, ceea ce trebuie să ne facă mândri, dar în același timp trebuie să ne facă conștienți că munca pe care am derulat-o până acum trebuie să o continuăm mai departe.

A declarat Horea Abrudan la conferință. Tonul de bilanț optimist lasă însă deschisă întrebarea pe care tot el a formulat-o ca miză principală a anilor următori: câți absolvenți rămân efectiv să lucreze în Bihor, în meseria învățată și la firmele care i-au sprijinit.

Burse, orientare și prima generație

Prin proiect au fost acordate burse pentru 360 de elevi și 116 studenți, separate de bursele tehnologice și de cele oferite de firmele partenere. Comunicatul de bilanț nu precizează câți elevi are exact prima generație absolventă și nici rata de angajare imediat după absolvire — indicatorul pe care vicepreședintele CJ a spus că instituția îl va urmări de la an la an.

În paralel, consorțiul a derulat o campanie de promovare a învățământului dual în 50 de localități din județ, un program Job Shadow Day cu 960 de participanți (elevi de clasele a VII-a și a VIII-a, împreună cu părinții) și un eveniment de orientare pentru 250 de elevi de liceu, cu testări, întâlniri cu firme și simulări de interviu. Au fost testați și consiliați 816 elevi, peste ținta inițială de 600.

Alte rezultate raportate: formarea a 25 de cadre didactice, inclusiv reprezentanți ai firmelor, ca evaluatori de competențe profesionale; un curs de formator pentru coordonatorii și tutorii de practică; educație antreprenorială pentru 100 de elevi; elaborarea a 27 de programe de curriculum în dezvoltare locală pentru cele cinci domenii și calificările din consorțiu.

Universitate, firme și ce a rămas nerezolvat

La nivel universitar, ruta duală a fost extinsă prin specializarea mecatronică de la Universitatea din Oradea. Prodecanul Alin Florin Pop a anunțat că 17 studenți au încheiat primul an, iar la admiterea pentru noul an universitar s-au înscris deja 23 de candidați, cu o estimare de aproximativ 30. În cadrul proiectului, 108 studenți au făcut stagii de practică la companiile din consorțiu.

Din partea mediului de afaceri, Radu Silaghi, director al Asociației Firmelor Bihorene, a amintit că în județ funcționează peste 22.000 de companii active care caută personal calificat și a îndemnat firmele să trateze învățământul dual ca pe o investiție, nu ca pe o obligație. Mesajul confirmă presiunea de pe piața muncii, dar nu echivalează automat cu un flux garantat de absolvenți reținuți local.

Nota critică a venit de la Alin Ștefănuț, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Bihor. Acesta a cerut absolvenți cu competențe demonstrate practic, nu doar teoretic, și a semnalat că, până în prezent, nu au putut fi titularizate în campus cadre didactice cu pregătirea necesară. ISJ urmează să se ocupe de această chestiune „în perioada următoare” — fără un termen ferm anunțat la conferință.

Mariana Goia, consilier în cadrul Primăriei Municipiului Oradea, a reluat argumentele de atragere a elevilor — laboratoare, cazare gratuită, masă și burse — și promisiunea de forță de muncă pentru companiile locale. Ecaterina Torj, manager de proiect din partea CJ Bihor, a vorbit despre „muncă titanică” și obstacole depășite pe parcursul implementării, fără a detalia costurile de operare după oprirea finanțării de proiect.

Ce urmează după închiderea PNRR

Horea Abrudan a anunțat că a fost depus spre finanțare un proiect pentru un centru de orientare școlară și profesională în județ, destinat elevilor și părinților. Detaliile de buget, calendar și sursă de finanțare nu au fost prezentate în bilanțul de pe 25 august.

Monica Runcanu a rezumat cei trei ani ca pe o transformare a indicatorilor din cererea de finanțare în „rezultate ale implementării” și a transmis că „Campus Oradea continuă”. Continuarea depinde însă de angajările pe termen lung, de titularizarea profesorilor calificați — recunoscută ca restanță — și de măsura în care absolvenții rămân în economia bihoreană, nu doar de clădirile și echipamentele deja recepționate.