Casa de Asigurări de Sănătate Bihor anunță că decontarea medicamentelor se face fără întârzieri, în timp ce Comisia Europeană a decis trimiterea României în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru plăți întârziate către farmacii. Instituția județeană susține că procedura europeană vizează o situație istorică, nu realitatea actuală a plăților.
La data de 10 iulie 2026, CAS Bihor a decontat integral medicamentele aferente consumului din luna martie și 60% din consumul lunii aprilie, potrivit comunicatului instituției. Situația reflectă media națională: CNAS dispune de fonduri pentru aproximativ 63% din necesarul de plată pentru aprilie și a solicitat Ministerului Finanțelor suma de 827 milioane lei pentru acoperirea diferenței până la sfârșitul lunii iulie.
Consumul mediu lunar de medicamente în România se situează în jurul a 2,4 miliarde lei, conform datelor CNAS. Instituția susține că a eliminat întârzierile istorice în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026 și că plățile au fost efectuate în termenul legal. În decembrie 2025, CNAS ar fi achitat anticipat o parte din sumele scadente în ianuarie 2026.
Comisia Europeană a decis trimiterea României la CJUE pentru întârzieri sistematice la plata farmaciilor, procedură declanșată în aprilie 2024 pe baza sesizărilor unor asociații de farmacii. România este acuzată că nu respectă termenul maxim de 60 de zile calendaristice prevăzut de Directiva UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților.
Potrivit datelor anterioare transmise Comisiei Europene, farmaciile primeau banii cu 62 până la 79 de zile peste termenul legal. CNAS susține că procedura vizează o situație istorică și nu reflectă starea actuală a plăților.
Publicitate
Rămâne însă neclar dacă eliminarea întârzierilor susținută de CNAS este suficientă pentru a evita o condamnare la CJUE, având în vedere că procedura europeană a pornit din sesizări care documentează un tipar sistematic de întârzieri, nu doar incidente punctuale.
CNAS propune o reformă structurală a legislației privind stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor. Necesitatea reformei este generată de creșterea consumului cu aproximativ cinci miliarde de lei anual în ultimii trei ani, determinată de accesul tot mai larg la terapii inovatoare. Veniturile Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, colectate prin CASS, nu pot susține această dinamică, potrivit instituției.
Un raport al Băncii Mondiale din iunie 2026 menționează proiecte legislative transmise Ministerului Sănătății încă din octombrie 2025, referitoare la evaluarea tehnologiilor medicale, prețuri și rambursare. CNAS urmărește implementarea unui model de rambursare inspirat din cel german, care ar permite acces mai rapid la terapii noi. Instituția se află în dialog cu producătorii de medicamente și beneficiază de expertiza Băncii Mondiale pentru dezvoltarea unor noi mecanisme de finanțare și achiziții centralizate.
Bugetul FNUASS pe 2026 este echilibrat, dar punerea la dispoziție a resurselor în timp util rămâne esențială, potrivit CNAS. Constrângerile generate de Legea bugetului de stat — care permite ordonatorilor principali de credite să efectueze plăți doar în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanțelor — afectează capacitatea de plată.
CNAS a solicitat exceptarea FNUASS de la această regulă, argumentând că serviciile medicale și medicamentele sunt deja furnizate pacienților și au termene legale de plată. Instituția subliniază că întârzierile punctuale nu sunt generate de lipsa fondurilor, ci de mecanismul bugetar lunar.
Până când Ministerul Finanțelor aprobă transferul de 827 milioane lei solicitat pentru acoperirea consumului din aprilie, farmaciile din Bihor și din restul țării rămân cu o parte din creanțe nedecontate. Termenul comunicat de CNAS pentru achitarea integrală este sfârșitul lunii iulie 2026.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
