Într-o încercare de a evita responsabilitatea politică, premierul Ilie Bolojan a declarat recent că Guvernul României nu a avut niciun rol în procesul de selecție pentru contractul de 196 de milioane de euro semnat între Serviciul Român de Informații și operatorul Digi. Deși fondurile sunt gestionate prin mecanisme guvernamentale, fostul șef al CJ Bihor susține că instituția pe care o conduce a fost doar un spectator în această afacere.
Contractul vizează dezvoltarea unei platforme de tip Large Language Model (LLM) destinată securității cibernetice, finanțată prin programul european SAFE. Această inițiativă a ridicat numeroase semne de întrebare în spațiul public, având în vedere valoarea exorbitantă și rapiditatea cu care o companie privată a fost selectată pentru a gestiona infrastructura critică de date a serviciului secret.
Explicațiile premierului și lipsa de transparență
În cadrul unei intervenții televizate, Ilie Bolojan a afirmat că a aflat din mass-media detaliile despre semnarea documentelor, deși proiectul face parte dintr-o strategie națională de digitalizare pe care Executivul ar trebui să o monitorizeze riguros. Această poziție de detașare este văzută de critici ca o metodă de a proteja imaginea PNL în fața unor posibile acuzații de favoritism.
Procedura a fost desfășurată conform legii, iar Guvernul nu intervine în deciziile de achiziții ale instituțiilor care beneficiază de autonomie în gestionarea fondurilor europene specifice.
Totuși, premierul nu a putut explica de ce un proiect de o asemenea anvergură, care implică securitatea națională și sume record din bugetul european, nu a beneficiat de o dezbatere publică sau de o prezentare transparentă a criteriilor de departajare a ofertanților. Tăcerea autorităților cu privire la detaliile tehnice ale platformei alimentează suspiciunile privind modul în care sunt direcționate fondurile către marii actori economici.
Birocrația UE și condiționalitățile ascunse
Proiectul este finanțat prin directive impuse de la Bruxelles, care forțează statele membre să adopte tehnologii de inteligență artificială în regim de urgență. Această grabă de a cheltui alocările UE cu cerințe stricte duce adesea la contracte atribuite fără o analiză de impact pe termen lung asupra suveranității datelor cetățenilor români.
În timp ce administrația condusă de Ilie Bolojan se laudă cu atragerea de fonduri, realitatea din teren arată că aceste sume sunt adesea blocate în proiecte de infrastructură digitală a căror utilitate directă pentru populație rămâne discutabilă. În acest caz, beneficiarul este o structură militarizată, iar executantul este un gigant din telecomunicații, lăsând contribuabilul doar cu factura de întreținere a sistemului.
- Valoarea totală a contractului: 196 milioane euro
- Sursa finanțării: Programul european SAFE
- Obiectiv: Platformă LLM pentru SRI
- Câștigător: Grupul Digi
- Poziția Guvernului: Lipsă de implicare în selecție
Rămâne de văzut dacă această strategie de comunicare a premierului va reuși să calmeze spiritele, în condițiile în care opoziția și societatea civilă cer clarificări privind modul în care SRI a ajuns să colaboreze atât de strâns cu un singur furnizor privat pentru o tehnologie atât de sensibilă.

Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.



