Centrul Cultural Multifuncțional din Oradea, investiție de peste 155 de milioane de lei a Consiliului Județean Bihor, a ajuns abia la un stadiu de execuție de aproximativ 16%, după ce șantierul a stat un an din cauza unor lipsuri majore în proiectul tehnic. Președintele CJ Bihor, Mircea Mălan, a anunțat miercuri, 5 august 2026, pe șantierul de pe strada Făgărașului, că clădirea ar urma să fie gata în 2027, deși designul interior, scenotehnica și acustica nu sunt încă incluse în costurile cunoscute.
Obiectivul a fost decis în urmă cu patru ani, pe motiv că instituțiile de spectacole din Oradea nu au suficiente spații. Lucrările au început în 2024, cu un cost estimat inițial de 140 de milioane de lei, din care 44 de milioane de lei din fonduri europene accesate prin Programul Ro-Hu. Suma totală anunțată acum depășește 155 de milioane de lei, iar factura finală nu e închisă.
Un an pierdut și 15 milioane lei „uitați” din deviz
Șantierul a fost suspendat timp de un an după ce, potrivit președintelui CJ Bihor, s-au constatat lipsuri în proiectul tehnic. Proiectantul — subsidiara din România a firmei italiene Stefano Pozzi & Partners, specializată în săli de spectacole — a omis din deviz cantități de materiale estimate la circa 15 milioane de lei. Proiectul a trebuit refăcut și suplimentat de aceeași firmă, pe cheltuiala proprie.
Cu toate acestea, administrația județeană a păstrat colaborarea. Joi urma să fie semnat un nou contract de proiectare, de până la 60.000 de euro, tot cu Stefano Pozzi & Partners, pentru design, dotări interioare — în afară de scaune —, scenotehnică și elemente de acustică. Firma deține drepturi de autor asupra proiectului, după ce a câștigat un concurs internațional.
Întrebat dacă mai are încredere în specialiștii care au produs deja o eroare costisitoare, Mircea Mălan a evitat un răspuns direct și a recurs la o parabolă cu fostul președinte american Ronald Reagan, din perioada Războiului Rece.
În timpul Războiului Rece, i s-a reproșat de către o delegație sovietică: Nu aveți încredere în noi? Președintele Reagan a răspuns: Avem încredere, dar trebuie să verificăm.
O reziliere a contractului ar fi atras, a adăugat el, complicații juridice și întârzieri suplimentare. Costurile reale ale amenajărilor interioare nu sunt cunoscute în acest moment. Sursa de finanțare anunțată pentru ele este bugetul județului — deci bani publici locali, peste cele 155 de milioane de lei deja vehiculate.
Ce s-a rezolvat pe șantier și ce rămâne în aer
La conferința de pe șantier au participat, alături de Mălan, Călin Roman, directorul general al Construcții Erbașu — firma executantă —, Dorin Roțiu, manager de proiect din partea constructorului, Răzvan Pătcaș, manager de proiect din partea beneficiarului, și Dănuț Mureșan, dirigintele de șantier.
Constructorul susține că a fost depășită etapa cea mai dificilă: izolarea clădirii față de pânza freatică bogată din zonă. O parte a edificului a trebuit ridicată de sub nivelul solului, din cauza vecinătății imediate a pârâului Peța și a distanței de doar 500 de metri față de Crișul Repede. Incinta a fost impermeabilizată ca o cuvă, cu pereți mulați încastrați la 12 metri adâncime — procedeu folosit de același constructor și la Spitalul de Boli Infecțioase din strada Vlădeasa.
Din cauza apei freatice, zece pompe din tot atâtea foraje scot permanent apa din incintă. Volumul va alimenta un bazin de 800 de metri cubi pentru stingerea eventualelor incendii și, pe termen lung, udarea spațiilor verzi de pe cele 4.495 de metri pătrați din jurul clădirii.
Chiar dacă fundația grea a fost trecută, stadiul de 16% arată că grosul construcției, finisajele și echiparea tehnică abia urmează. Fără un calendar public detaliat pe etape și fără un plafon clar pentru interioare, anunțul privind finalizarea în 2027 rămâne o țintă politică, nu un angajament verificabil pe cifre.
Trei săli, scenă de operă și o parcare de 20 de locuri
Clădirea este plasată lângă Muzeul Țării Crișurilor și Biblioteca Județeană, în zona viitorului stadion. Suprafața construită desfășurată este de 10.247 de metri pătrați, iar înălțimea totală a construcției va fi de 14 metri. Corpul principal va avea un foaier generos, cu spații administrative și tehnice la subsol, plus rezervorul de apă.
Sunt prevăzute trei săli: două de câte 300 de locuri și una principală de 1.059 de locuri, din care 41 pentru persoane cu dizabilități, dispuse în amfiteatru. Sala mare va avea 10 metri înălțime — peste sala mare a Teatrului Regina Maria —, scenă lungă de 18 metri și adâncă de 12 metri, plus fosă pentru orchestră, introdusă în proiect după discuții cu managerii instituțiilor de cultură din Oradea. Încălzirea și răcirea vor fi montate sub scaune. În lateral sunt planificate un restaurant de 150 de locuri și cabine pentru artiști.
Aici se vor putea organiza spectacole de teatru, concerte, conferințe și congrese.
Așa a descris Mircea Mălan destinația clădirii. Platformele exterioare vor fi placate cu porfir, în ton cu centrul orașului, cu arteziene și o scară de acces de mari dimensiuni. Parcarea proprie va avea însă doar 20 de locuri. Constructorul mizează pe o parcare publică „foarte mare” pe care municipalitatea ar urma să o ridice în apropiere — fără termene sau capacitate anunțate în conferință.
Directorul general al Construcții Erbașu, Călin Roman, a calificat proiectul drept unic în România prin caracterul monumental și a vorbit despre reconversia amplasamentului unde, în urmă cu 15 ani, funcționa o unitate de tancuri. El a felicitat atât Consiliul Județean Bihor, cât și Primăria Oradea pentru transformarea zonei, unde mai sunt prevăzute un hotel și un complex sportiv cu stadion nou.
Ce urmează pentru banii județului
Mălan s-a declarat convins că în 2027 județul va avea „încă un proiect dus la capăt”. Între declarația de pe șantier și realitatea din teren rămân însă mai multe necunoscute: valoarea totală a finisajelor și a scenotehnicii, calendarul exact al etapelor rămase și capacitatea de parcare pentru un public de peste o mie de persoane pe seară.
Următorul pas concret anunțat este semnarea contractului de proiectare pentru interioare, de maximum 60.000 de euro, cu același proiectant care a omis materiale de 15 milioane de lei din devizul inițial. Abia după această proiectare administrația județeană va putea spune cât mai costă, din bugetul Bihorului, aducerea clădirii la stadiul în care poate găzdui efectiv operă, teatru sau congrese.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
