Consilierii județeni din Bihor au aprobat pe 13 august 2026 un acord de parteneriat cu comuna Mădăras pentru un parc de specializare inteligentă pe un teren de circa 15 hectare. Decizia vine fără o valoare de investiție stabilită și fără finanțare asigurată: banii europeni vizați țin de perioada de programare 2028–2034, iar sumele concrete vor fi calculate abia după studiile de fezabilitate.

Terenul este pus la dispoziție de comuna Mădăras și are acces din drumul național DN 79. Zona Salonta nu are în prezent un parc industrial amenajat, potrivit comunicatului Consiliului Județean Bihor. Proiectul se înscrie în programul demarat în 2021 pentru o rețea județeană de parcuri de specializare inteligentă, care include deja locațiile de la Aleșd, Beiuș, Marghita și Ștei.
Comuna depune proiectul, județul promite jumătate din costuri
Conform acordului, comuna Mădăras este lider de parteneriat. Primăria locală va depune fișa de proiect la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest pentru fonduri nerambursabile destinate pregătirii documentațiilor. Dacă fișa este selectată, comuna contractează studiul de fezabilitate și restul documentațiilor tehnico-economice, depune cererea de finanțare, derulează achizițiile publice și coordonează execuția.
Împărțirea rolurilor nu este întâmplătoare. Ghidul de finanțare, în forma consultată acum de autorități, permite fiecărui solicitant o singură fișă de proiect, pentru o singură locație, iar selecția rulează pe principiul „primul venit, primul servit”. Conducerea Consiliului Județean Bihor a ales să lase comunele să depună fișele, pentru a evita acuzații de favoritism de la nivel județean.
Pentru a oferi tuturor colaboratorilor noștri aceleași șanse, am discutat cu comuna Mădăras și cu comuna Tinca, cu care am încheiat deja un parteneriat, să-și asume fiecare dintre aceste două comune sarcina de a depune fișele de proiect, și atunci să nu existe niciun fel de suspiciune că de la nivelul județului Bihor am favorizat pe cineva.
Declarația aparține președintelui Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, făcută în ședință. El a mai spus că județul ar asigura jumătate din costurile de infrastructură ale viitorului parc, dacă fișa este declarată câștigătoare.
Din același motiv, consilierii au actualizat în aceeași ședință și acordul cu comuna Tinca, încheiat în iulie 2026. Tinca devine lider de parteneriat și va depune fișa pentru un parc pe circa 7 hectare în intravilan, cu acces din drumul județean DJ 795 Salonta–Tinca. Mălan a precizat că instituția județeană vine „doar în sprijin” și ar acoperi jumătate din contribuția pe care ar plăti-o Tinca, în caz de finanțare câștigată.
40% fonduri estimate, 60% contribuție proprie – sumele lipsesc
Estimările actuale, prezentate de Consiliul Județean Bihor, plasează finanțarea nerambursabilă la aproximativ 40% din valoarea fiecărui proiect. Diferența de circa 60% ar fi contribuție proprie, împărțită în cote egale între Consiliul Județean Bihor și comuna parteneră. Același raport 50%-50% s-ar aplica și cheltuielilor neeligibile sau costurilor suplimentare care nu pot fi decontate din fonduri europene.
Valoarea exactă a investițiilor și cuantumul contribuțiilor nu sunt cunoscute. Ele vor fi stabilite abia după elaborarea studiilor de fezabilitate și după aprobarea condițiilor definitive ale programului de finanțare. Cu alte cuvinte, votul din 13 august 2026 leagă județul și comunele de o schemă de costuri încă deschisă, pe un orizont de absorbție legat de exercițiul 2028–2034.
Mălan a încadrat proiectul într-o „viziune de dezvoltare” menită să aducă locuri de muncă mai aproape de domiciliul bihorenilor. Formularea rămâne una de intenție: fără studiu de fezabilitate, fără buget asumat numeric și fără un calendar ferm de șantier, angajamentul public se oprește la parteneriat și la promisiunea de a împărți factura pe viitor.
Rețeaua județeană și ce promit autoritățile
Rețeaua invocată de Consiliul Județean Bihor cuprinde deja parcurile de la Aleșd, Beiuș, Marghita și Ștei. Instituția anunță că are în vedere și dezvoltarea parcurilor existente la Tămășeu și Săcueni, iar discuțiile de extindere continuă cu alte comune. Mădăras și Tinca ar umple, pe hârtie, zona Salonta–Tinca, unde lipsește un astfel de amplasament amenajat.
În comunicat, beneficiile sunt prezentate ca pe o listă de efecte așteptate: locuri de muncă noi, navetă mai scurtă către Oradea, mai puține plecări la muncă în străinătate, stabilizarea tinerilor în mediul rural și venituri mai mari la bugetele locale. Aceste rezultate sunt formulate ca perspective, nu ca angajamente măsurabile cu termene sau ținte de ocupare – un decalaj relevant câtă vreme proiectele depind de selecția fișelor și de regulile încă nefinalizate ale finanțării europene.
Următorul pas concret aparține comunelor Mădăras și Tinca: depunerea fișelor de proiect la ADR Nord-Vest. Abia selecția acestor fișe deschide calea studiilor de fezabilitate, a cererilor de finanțare și, eventual, a licitațiilor de lucrări. Până atunci, parcurile rămân în faza de acorduri politice și administrative, cu o factură pe care nimeni nu o poate cuantifica din datele făcute publice pe 13 august 2026.

Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.


