Consiliul Județean Bihor a semnat contractele de finanțare pentru două proiecte europene în valoare totală de 48,52 milioane de lei, din care 47,55 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile din Programul Regional Nord-Vest 2021-2027. Contribuția județului este de 2%, adică 970.474,99 lei. Banii vizează utilaje și echipamente pentru întreținerea drumurilor județene, iar perioada de implementare este de 31 de luni de la semnarea contractelor.
Publicitate
Contractele au fost încheiate cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, în calitate de Autoritate de Management. Finanțarea se înscrie la Prioritatea 5 „O regiune accesibilă”, operațiunea „Soluții pentru creșterea siguranței traficului” — fonduri europene condiționate de regulile programului regional, nu bani liberi de cheltuieli.
Două etape pentru același pachet de utilaje
Proiectele poartă denumirea „Asigurarea echipamentelor pentru creșterea siguranței traficului pe drumurile județene din Județul Bihor”, etapa 1 și etapa 2. Potrivit comunicatului Consiliului Județean Bihor, achizițiile ar urma să acopere întreținerea rețelei și creșterea siguranței rutiere pe drumurile din administrarea județului.
În județ există, conform declarațiilor oficiale, peste 1.000 de km de drumuri județene. Comunicatul nu detaliază tipurile exacte de utilaje, numărul de bucăți sau starea actuală a parcului de echipamente pe care îl înlocuiesc sau îl completează aceste achiziții.
Ce anunță președintele CJ și ce rămâne pe viitor
Președintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a legat investiția de lucrări curente de întreținere și de intervenții de iarnă, dar și de un sprijin eventual pentru localități — formulat ca intenție, nu ca angajament cu termen.
În județul Bihor sunt peste 1.000 de km de drumuri județene, iar cu aceste utilaje de ultimă generație vom putea îndepărta vegetația crescută necontrolat pe marginea drumurilor, vom profila șanțurile, vom reface marcajele și vom interveni mult mai eficient la deszăpezire. Ne propunem ca, în viitor, cu aceste utilaje să sprijinim și comunele și orașele din județ care au nevoie de lucrări de întreținere sau de intervenții în situații speciale.
Calificarea de „ultimă generație” aparține declarației oficiale, nu unei evaluări independente din documentele publice citate. Sprijinul pentru comune și orașe este plasat explicit „în viitor”, fără calendar, fără criterii de acces și fără un mecanism anunțat de prioritizare.
Efectele promise și ce lipsește din anunț
Conducerea Consiliului Județean Bihor susține că proiectele vor contribui la reducerea numărului de accidente rutiere, la intervenții mai rapide în situații de urgență și la condiții mai bune pentru transportul de persoane și mărfuri. Comunicatul nu oferă însă o linie de bază: câte accidente pe drumuri județene sunt înregistrate acum, pe ce sectoare critice se concentrează echipamentele sau cum se va măsura rezultatul după cele 31 de luni.
Din suma totală de 48,52 milioane de lei, județul acoperă aproape un milion de lei din bugetul propriu. Restul depinde de decontarea pe regulile Programului Regional Nord-Vest 2021-2027. Orice întârziere la achiziții, recepții sau eligibilitatea cheltuielilor poate bloca tranșele — risc specific fondurilor europene condiționate, nementționat în anunțul instituției.
Ce urmează în cele 31 de luni
De la data semnării, administrația județeană are la dispoziție 31 de luni pentru a duce la îndeplinire cele două etape: proceduri de achiziție, livrare, punere în funcțiune și raportare către autoritatea de management. Până la finalizarea acestui calendar, utilajele nu pot fi invocate ca rezultat livrat, ci ca proiect în curs de implementare.
Următorul pas concret rămâne demararea achizițiilor și publicarea specificațiilor tehnice — singurele documente care vor arăta, dincolo de comunicat, ce echipamente intră efectiv în parcul Consiliului Județean Bihor și la ce cost unitar.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
