Gazetarul Cristian Tudor Popescu a lansat pe 15 iulie, la B1TV, un val de acuzații la adresa președintelui Nicușor Dan. L-a acuzat că minte de mai multe ori, că este „mult mai perfid” decât credea și că a ratat datoria de a pune PSD-ul la punct, pe fondul crizei politice și al discuțiilor despre alegeri anticipate.
Acuzațiile de minciună și de perfidie
Potrivit relatărilor din presă, CTP a spus că președintele minte și că rima dintre „minte” și „președinte” nu e doar un joc de cuvinte. Gazetarul a legat acuzația de promisiuni nerealizate privind reformarea justiției, plecarea CSM-ului „acasă” și numirea șefilor de servicii. În aceeași intervenție a afirmat că Nicușor Dan este mult mai perfid decât l-a crezut.
Domnul președinte minte! Nu numai că rimează „minte” cu „președinte”, chiar minte! Și a mințit de nu știu câte ori… Este mult mai perfid decât l-am crezut. Avea datoria să pună PSD-ul la punct.
CTP a legat aceste reproșuri de modul în care șeful statului a gestionat relația cu partidele din sistem. A sugerat că președintele ar fi trebuit să limiteze influența PSD, dar nu a făcut-o. Critica vizează, în esență, o alianță de fapt cu structurile pe care, în campanie, le-ar fi contestat.
Anticipate respinse și „logicarul matematic”
Nicușor Dan a declarat, conform mai multor surse, că alegerile anticipate „nu ar avea niciun fel de logică”. A argumentat că toate sondajele arată cam aceleași rezultate, fără posibilitatea de a forma o majoritate clară, și că un scrutin anticipat ar prelungi incertitudinea cu trei-patru luni, timp în care partidele s-ar ataca reciproc, după care ar fi din nou chemate să guverneze împreună.
Publicitate
CTP a ironizat acest raționament și l-a numit pe președinte „logicarul matematic”. Dacă sondajele decid deja soarta votului, a spus gazetarul, atunci și alegerile la termen ar fi inutile: s-ar putea repartiza locurile din Parlament după procentele din sondaje și s-ar economisi bani. A ridicat și întrebarea dacă Nicușor Dan nu se teme, de fapt, de un faliment electoral al PSD la un scrutin anticipat.
În același registru, CTP a remarcat că nu a observat până acum la șeful statului o frică sau o jenă legată de AUR. Totuși, președintele invocă acum riscul de a da apă la moară formațiunii ca motiv împotriva anticipatelor. Contrastul a fost folosit de gazetar pentru a pune la îndoială sinceritatea argumentului.
Desemnarea lui Veștea și „măgăria” cu PNL
CTP a calificat desemnarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat drept o „măgărie antidemocratică, antiumană, anti-orice”. Potrivit gazetarului, Nicușor Dan ar fi călcat în picioare PNL-ul în acest proces și i-ar fi cerut discreție lui Veștea, fără a informa conducerea partidului. Episodul a fost prezentat ca dovadă a stilului de negociere pe care CTP îl consideră perfid.
În paralel, președintele a afirmat că soluționarea crizei politice nu depinde de el, ci de partide. A spus că retorica formațiunilor le îngustează spațiul de negociere și că e nevoie de disponibilitate la compromis. A exprimat speranța că criza se va rezolva „în cursul acestei veri” și a apreciat că anticipatele sunt „foarte puțin probabil” în acest moment.
Ce rămâne nerezolvat
Intervenția lui CTP nu aduce date noi de pe teren, dar pune presiune pe un punct sensibil: președintele respinge anticipatele pe baza sondajelor, lasă răspunsul la partide și, în același timp, este acuzat că a protejat PSD și a forțat PNL prin desemnarea lui Veștea. Fără un acord de guvernare și fără un calendar clar de ieșire din criză, discuția despre legitimitatea argumentelor de la Cotroceni rămâne deschisă.
Următorul test e concret: dacă până la finalul verii partidele găsesc o formulă de guvernare, așa cum speră Nicușor Dan, sau dacă blocajul forțează din nou tema anticipatelor, pe care președintele o consideră acum lipsită de logică.

Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.



