Guvernul a deschis, prin Ordonanța de urgență nr. 7/2026, posibilitatea ca primăriile să externalizeze colectarea unor creanțe bugetare și fiscale locale către prestatori privați. Mecanismul nu funcționează încă: Executivul are termen până la 1 ianuarie 2027 să adopte legea care va stabili condițiile, tipurile de datorii și garanțiile pentru contribuabili.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Prevederea figurează la articolul XVI din ordonanță, act care cuprinde mai multe măsuri privind finanțele administrației publice locale. Proiectul de lege pentru aprobarea OUG era înregistrat la Camera Deputaților pe 10 august 2026, cu numărul PL-x 286/2026. Până la elaborarea normelor detaliate, primăriile nu pot apela la firme private pentru recuperarea restanțelor.
Ce rămâne neclar până la legea din 2027
Ordonanța nu oferă detaliile necesare aplicării. Viitorul act normativ, propus de Ministerul Finanțelor și de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, trebuie să răspundă la întrebări esențiale atât pentru administrațiile locale, cât și pentru debitori.
Rămân de definit condițiile în care o primărie poate externaliza colectarea și categoriile de creanțe eligibile. Nu este stabilită procedura de atribuire a serviciilor și nici criteriile pe care trebuie să le îndeplinească firmele sau entitățile care ar prelua activitatea.
La fel de importantă este delimitarea atribuțiilor: ce rămâne în sarcina organului fiscal local și ce poate face prestatorul extern. Fără aceste limite, externalizarea riscă să devină un transfer neclar de responsabilități de la autoritatea publică către un operator privat.
Ce tipuri de datorii ar putea intra în joc
Textul ordonanței vorbește generic despre „creanțe bugetare și fiscale locale”, fără o listă exhaustivă. Nu se poate afirma, în acest stadiu, că orice impozit, taxă, amendă sau altă sumă datorată unei primării ar putea fi recuperată de un prestator privat.
Lista exactă și eventualele excepții urmează să fie fixate prin legislația care trebuie finalizată până la începutul anului 2027. Până atunci, întinderea reală a mecanismului rămâne o necunoscută pentru contribuabili și pentru administrații.
Impact pentru primării și pentru debitori
Pentru administrațiile locale, externalizarea ar putea acoperi situațiile în care aparatul propriu nu are personal sau resurse suficiente pentru administrarea restanțelor. Eficiența va depinde însă de construcția contractelor, de costul serviciilor și de indicatorii prin care se va măsura performanța firmelor angajate — elemente pe care ordonanța nu le reglementează acum.
Pentru persoanele cu datorii la bugetul local, schimbarea ar deveni vizibilă în momentul în care recuperarea ar implica interacțiunea cu o entitate din afara primăriei. Legislația viitoare trebuie să precizeze ce informații i se comunică debitorului, cum se fac plățile și contestațiile, cine răspunde pentru greșeli sau abuzuri și în ce condiții pot fi folosite datele personale.
Garanțiile acordate contribuabililor, modalitățile de control și regimul răspunderii sunt, deocamdată, doar teme anunțate, nu reguli în vigoare. Fără ele, riscul unor practici opace sau al unor erori greu de contestat rămâne deschis.
Ce urmează în Parlament și la Guvern
Proiectul de lege pentru aprobarea OUG nr. 7/2026 se află pe circuitul parlamentar la Camera Deputaților. Chiar după aprobare, cadrul de externalizare nu devine operațional automat: Guvernul trebuie să elaboreze, până la 1 ianuarie 2027, actul cu putere de lege care detaliază condițiile, prestatorii eligibili, atribuțiile și protecția debitorilor.
Până la publicarea acelor norme, primăriile rămân cu instrumentele actuale de colectare, iar contribuabilii nu au încă un regim clar privind eventuala intervenție a firmelor private în recuperarea datoriilor locale.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
