Doar 18,2% dintre românii care au folosit internetul au încercat să verifice din alte surse dacă informațiile găsite online sunt corecte, potrivit datelor Eurostat. Procentul plasează România printre statele membre cu cele mai reduse rate de verificare, mult sub media Uniunii Europene de 29,2%. În județul Bihor, mai multe inițiative de educație media vizează tocmai acest deficit, în special în rândul elevilor și studenților.
Publicitate
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Unde se situează România față de restul UE
Datele Eurostat privesc persoanele cu vârsta între 16 și 74 de ani care au folosit internetul în cele trei luni dinaintea sondajului. Acestea au declarat dacă au căutat, din alte surse, confirmarea că informațiile online sunt corecte. La polul superior al clasamentului se află Irlanda, cu 63,6%, Țările de Jos, cu 53,1%, și Luxemburg, cu 45,2%.
La capătul opus apar Grecia, cu 9,8%, Lituania, cu 14,9%, și România, cu 18,2%. Țara noastră rămâne astfel într-un grup codaș, departe de media europeană. Diferența nu e doar statistică: un utilizator din cinci verifică, în timp ce în Irlanda aproape doi din trei fac acest pas.
Situația e și mai slabă la tineri. Doar 15% dintre românii cu vârsta între 16 și 29 de ani au verificat conținutul online din alte surse, față de o medie UE de 36%. Indicatorul a scăzut în România între 2021 și 2023, potrivit datelor europene. Pentru mulți tineri, platforme precum TikTok, cu peste 7,4 milioane de utilizatori în România, au devenit sursă principală de informare, fără filtre editoriale clasice.
Divertisment pe primul loc, știrile pe ultimul
În 2024, europenii au folosit internetul mai ales pentru activități culturale. Vizionarea de programe TV și videoclipuri online a ajuns la 79% dintre utilizatori, citirea știrilor online la 70%, muzica la 65%, iar jocurile la 34%. România se plasează însă la coada clasamentului pe mai multe dintre aceste capitole legate de informare.
Doar 50% dintre utilizatorii români citesc știri online — ziare sau reviste —, cel mai mic procent din UE. Media europeană e 70%, iar în Cehia ajunge la 91%, urmată de Finlanda cu 90% și Cipru cu 89%. La vizionarea de programe TV și video online, România apare tot în zona joasă, cu 44%, în timp ce Țările de Jos și Finlanda ating 96%.
Profilul de consum se leagă de un alt indicator Eurostat: competențele digitale. România ocupă ultimul loc în Uniune, cu doar 31,84% din populație deținând competențe digitale de bază sau peste acest nivel. Media europeană e 60,4%. Fără abilități de bază, verificarea sursei, a datei sau a altor publicări pe aceeași temă rămâne un pas pe care mulți utilizatori nu îl fac.
Ce metode de verificare ocolesc utilizatorii
Conform metodologiei Eurostat, verificarea înseamnă încercarea de a confirma din alte surse că un conținut online e corect. În practică, pașii pe care majoritatea românilor îi omit includ controlul sursei originale, căutarea aceleiași informații pe site-uri de încredere sau la agenții de presă, discuții offline cu persoane avizate și parcurgerea surselor citate în text.
Absența acestor reflexe lasă spațiu pentru dezinformare, fraude de tip phishing și conținut manipulat. De aici și interesul unor programe locale de educație media, care mută discuția din statistici în săli de clasă și ateliere practice.
Proiecte din Bihor care antrenează gândirea critică
În Oradea și în județ rulează proiectul transfrontalier „Detectivii Media” (ROHU-189), derulat de Asociația pentru Tineret și Studenți Partium (PIHE) împreună cu parteneri din Debrețin. Ținta sunt tinerii între 14 și 26 de ani, învățați să recunoască știrile false și fraudele online. Activitățile includ expoziții interactive portabile în licee din Bihor, ateliere de gândire critică și jocuri de tip „City Discovery” în Oradea, cu un impact vizat de aproximativ 3.000 de elevi și studenți din zona transfrontalieră.
La Universitatea din Oradea, centrul Europe Direct Oradea a organizat dezbateri în colaborare cu IPJ Bihor – Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității. Studenții de la Jurnalism și Științe Politice au fost instruiți prin exerciții practice — scanare de coduri QR, jocuri de rol — să identifice mesaje de tip deepfake și tentative de manipulare financiară online.
În paralel, programul „Presa pe Bune” aduce ateliere de educație media în licee din țară, inclusiv în vestul României. Jurnaliști profesioniști explică diferența dintre fapte și opinii și cum se construiește o verificare minimală înainte ca o informație să fie redistribuită.
Aceste demersuri nu schimbă peste noapte clasamentul Eurostat, dar oferă un cadru concret acolo unde statisticile arată cel mai mare gol: la tineri și la competențele de bază. Continuarea atelierelor în licee și a exercițiilor practice la universitate rămâne pasul imediat prin care Bihorul răspunde, local, unui deficit măsurat la scară europeană.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
