După gafa cu basorelieful, Primăria Oradea vrea să șteargă și numele Crișul

Basorelieful cu săritorul în apă de pe fațada Bazinului acoperit Crișul din Oradea a fost din nou vizibil pe 16 iulie 2026, după ce constructorul a refăcut pe cheltuiala proprie zona în care lucrarea de artă din 1960 fusese aproape acoperită cu polistiren. În paralel, Primăria Oradea se pregătește să schimbe numele clădirii, pe motiv că „Crișul” ar fi prea general, și să trimită propunerea în Consiliul Local până la finalul lunii iulie 2026.

Intervenția de urgență pe fațadă vine pe fondul unui proiect de reabilitare energetică finanțat din PNRR, în valoare de aproape șapte milioane de lei. Gafa cu basorelieful și intenția de rebotezare arată cum administrația locală tratează un reper sportiv cu peste șase decenii de istorie: întâi îl maschează, apoi îi schimbă identitatea.

Cum a fost scos basorelieful de sub termoizolație

Silueta sportivului, realizată în 1960 de o echipă coordonată de sculptorul Fekete József, a reapărut după ce firma Termoline a îndepărtat termoizolația pe o bandă verticală a fațadei. În locul polistirenului a fost aplicat un strat mai subțire, pe bază de granule de argilă. Fundalul basoreliefului a rămas retras față de pereții din jur, iar figura a ieșit din nou în relief, chiar dacă schela încă o limitează parțial.

Lucrarea de artă făcea parte din decorul original al clădirii. Acoperirea ei cu material de izolație a fost semnalată public înainte ca firma să intervină din nou, pe cheltuiala sa. Nu există, în datele disponibile, o explicație oficială a Primăriei Oradea despre cum s-a ajuns ca un element de fațadă din 1960 să fie tratat ca un obstacol de șantier.

Reabilitare din PNRR de aproape șapte milioane de lei

Proiectul poartă titlul „Eficientizare energetică – Reabilitarea și modernizarea Bazinului acoperit Crișul” și este finanțat integral din Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea totală a contractului de finanțare este de 6.965.177,46 lei cu TVA, cu asistență nerambursabilă integrală. Data de început a proiectului figurează ca 6 decembrie 2022.

Obiectivele vizează performanța energetică: reabilitare termică a anvelopei, modernizarea sistemelor de încălzire și apă caldă, surse regenerabile, climatizare, ventilație, iluminat și management energetic. La fațade, finisajele urmau să fie înlocuite cu materiale similare celor de la Aquapark Nymphaea. Interiorul include gresie, faianță, pardoseli, zugrăveli, încălzire în pardoseală, tâmplărie metalică în locul celei din PVC alb, reparații la hidroizolația acoperișului și recompartimentarea dușurilor, băilor și vestiarelor.

Termoline SRL a fost contractantul lucrărilor. Relatări din presă din mai 2025 indicau un stadiu de peste 90% și un termen de finalizare anunțat pentru 31 august, în timp ce documente anterioare ale proiectului menționau finalizarea în decembrie 2024. Decalajul de termene rămâne neclarificat în comunicările publice consultate.

De la inaugurarea din 1960 la un nume pe care Primăria îl consideră „prea comun”

Construcția bazinului a început la mijlocul anilor 1950, pe terenul de lângă ștrandul municipal, după proiectul arhitectului Kiss László și al inginerului Ioan Steiner. Clădirea a fost finalizată în iarna 1959–1960 și inaugurată pe 25 martie 1960, cu un turneu internațional de polo. Interiorul a primit sculpturi cu temă sportivă sub coordonarea aceluiași Fekete József.

De-a lungul deceniilor, bazinul a trecut prin reparații în 1968, 1982–1984, 2004 și 2005–2006, când a fost întărită structura de beton armat și demolată platforma de sărituri. În 1994, structura de rezistență era fisurată și a necesitat intervenții la tavan. Clădirea a rămas un punct de antrenament și competiție pentru înot, polo și sărituri, inclusiv pentru sportivii de la CS Crișul și CSU Oradea, și a rămas deschisă amatorilor.

În 2007, un bazin olimpic nou, ridicat în vecinătate, a primit numele fostului președinte al CS Crișul, Ioan Alexandrescu. Bazinul acoperit și-a păstrat însă denumirea legată de râul și de clubul care i-au marcat identitatea locală. Acum, administrația PNL de la Primăria Oradea susține că „Crișul” ar fi prea general și comun pentru a mai rămâne pe frontispiciu.

Rebotezare în loc de bilanț al greșelilor de șantier

Potrivit informațiilor publice, Primăria nu pregătește o inaugurare clasică cu tăiere de panglică, ci o schimbare de nume. Consiliul Local ar urma să primească, la sfârșitul lunii iulie 2026, propunerea ca bazinul să poarte numele unei personalități locale din sporturile acvatice. Identitatea propusă nu a fost anunțată oficial în materialele disponibile.

Momentul ales pentru rebotezare vine imediat după ce basorelieful istoric a trebuit salvat de sub polistiren pe cheltuiala constructorului. Administrația locală nu a prezentat public un cost al remedierii, un responsabil pentru gafă sau un calendar clar de redeschidere legat de noua denumire. Schimbarea de nume riscă astfel să devină un exercițiu de imagine care ocolește întrebările despre calitatea supravegherii lucrărilor finanțate din fonduri europene.

Pentru orădenii care au înotat și s-au antrenat decenii la „Crișul”, miza nu e doar o plăcuță nouă. Este vorba despre un echipament public plătit din PNRR, despre o lucrare de artă din 1960 aproape ștearsă de pe fațadă și despre o decizie de redenumire pe care aleșii locali o vor avea pe masă până la finalul lunii. Votul din Consiliul Local va arăta dacă numele istoric rezistă sau dacă Primăria Oradea închide șantierul cu o rebotezare.