Primăria Oradea a scos pe 31 august 2024, la consultare publică, proiectul unui nou regulament pentru organizarea, exploatarea și utilizarea spațiilor de joacă, agrement și recreere. Documentul aflat acum în vigoare datează din 2018, deși în ultimii ani municipiul a adăugat tipuri de amenajări pe care vechiul cadru nu le trata unitar.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Potrivit anunțului instituției, pe lângă locurile de joacă din cartiere și parcuri există acum spații de aventură, Splash Pad-uri, piste Pump Track, skatepark-uri, zone de fitness în aer liber și alte suprafețe sportiv-recreative. Proiectul propune o administrare, verificare și utilizare pe aceleași principii, cu reguli generale și cerințe pe categorii.
Ce tipuri de spații intră în noul cadru
Textul clasifică distinct locurile de joacă de proximitate din zone rezidențiale, cele din parcuri, spațiile complexe sau tematice, spațiile de aventură, Splash Pad-urile, zonele de fitness, terenurile sportiv-recreative, pistele Pump Track și skatepark-urile. Pentru amenajările cu particularități tehnice apar reguli separate de acces și folosire.
Un exemplu concret din proiect: pistele Pump Track sunt destinate exclusiv bicicletelor. La spațiile de aventură, Splash Pad-uri și skatepark-uri, regulile țin cont de riscurile specifice fiecărei categorii, nu doar de un set generic valabil pentru toate locurile de joacă.
Inspecții unice și închidere temporară la risc
O schimbare anunțată de Primărie privește controlul deficiențelor. Se introduce o fișă unică de inspecție pentru spații și echipamente, plus o clasificare a problemelor după nivelul de risc și urgența intervenției. Dacă o deficiență poate pune în pericol utilizatorii, echipamentul, zona sau întregul spațiu pot fi scoase temporar din funcțiune până la remediere.
La reparații majore, modificări care ating caracteristicile de siguranță, deficiențe critice sau situații tehnice deosebite, administratorul va putea cere verificări suplimentare de la persoane sau entități cu competență tehnică. Comunicatul nu detaliază frecvența inspecțiilor obligatorii și nici termenele maxime de remediere pe clase de risc — elemente care rămân de urmărit în forma finală a documentului.
Panouri standard și inventar legat de intervenții
Proiectul prevede un sistem unitar de informare. Fiecare spațiu ar urma să aibă un panou adaptat categoriei, cu programul, regulile principale, interdicțiile relevante, datele pentru sesizarea defecțiunilor și numărul de urgență 112. Modelele de panou diferă pe tipuri de amenajare, ca regulile să fie ușor de recunoscut.
În paralel, regulamentul vizează identificarea și evidența unitară a spațiilor și echipamentelor, cu legătura dintre inventar, inspecții, intervenții, reparații și eventuale incidente. Abordarea răspunde diversificării infrastructurii de după 2018, pe care documentul vechi nu o mai cuprindea pe de-a-ntregul.
Termenele consultării și ce urmează
Consultarea publică durează 30 de zile lucrătoare, de la 31 august 2026 până la 9 octombrie 2026 inclusiv, pe secțiunea de consultări de pe site-ul Primăriei Oradea. Cetățenii, asociațiile de proprietari, organizațiile, operatorii economici și specialiștii pot trimite observații și propuneri în 20 de zile lucrătoare, până la 25 septembrie 2026 inclusiv, pe canalele indicate în anunțul oficial.
Propunerile primite urmează să fie analizate înainte de definitivarea textului și de etapele necesare pentru supunerea regulamentului spre aprobare în Consiliul Local al Municipiului Oradea. Până la vot, rămân deschise atât conținutul final al regulilor pe categorii, cât și modul concret în care fișa unică de inspecție și regimul de scoatere din funcțiune vor fi aplicate pe teren.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
