Elon Musk a dezvăluit pe rețeaua X planurile pentru Terafab, o unitate de producție de semiconductori gândită pentru Tesla și SpaceX. Amplasamentul ales este în Texas, iar suprafața anunțată ajunge la aproximativ 9,3 milioane de metri pătrați. Dacă proiectul va fi ridicat la scara descrisă, clădirea ar deveni cea mai mare din lume, potrivit afirmațiilor sale.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
În fabrica proiectată ar urma să fie realizate cipuri și microcipuri pentru componente auto, roboți și alte aplicații legate de cele două companii. Nu a fost comunicat un termen de finalizare a construcției.
Locație în Texas și profil de producție
Conform relatărilor din presă, amplasamentul vizează comitatul Grimes, la circa 145 de kilometri nord-vest de Houston. Musk a însoțit anunțul de un videoclip care ilustrează cum ar arăta viitoarea unitate, denumită Terafab Texas.
Producția vizată acoperă cipuri avansate pentru automobile, inclusiv pentru vehicule autonome de tip Cybercab, pentru roboții Optimus, pentru centre de date spațiale SpaceX și pentru alte utilizări din ecosistemul celor două firme. SpaceX a anunțat intenția de a limita impactul asupra mediului și de a folosi metode de fabricație prezentate ca ecologice, fără detalii tehnice complete făcute publice odată cu anunțul.
Terafab Texas va fi de departe cea mai mare și mai valoroasă clădire de pe Pământ. Și va fi uimitor de frumoasă
Mesajul a fost publicat de Elon Musk pe X, odată cu prezentarea proiectului.
Investiție pe etape și neconcordanțe de cifre
Costul total al construcției este estimat, în unele prezentări, la aproximativ 119 miliarde de dolari, derulat pe mai multe faze. Pentru etapa inițială, mai multe surse indică o capitalizare de circa 16,8 miliarde de dolari. Apare însă și o neconcordanță: o declarație anterioară asociată SpaceX menționa o investiție inițială de 55 de miliarde de dolari, iar documente citate în presă semnalează un decalaj important între variantele de calcul pentru prima fază.
Diferențele nu au fost încă reconciliate public într-un buget unic, ferm. Pentru un proiect de această anvergură, lipsa unei cifre unice de start grevează evaluarea riscului financiar și a calendarului real de execuție.
Locuri de muncă, parteneriate și facilități fiscale
Estimările vehiculate vorbesc despre peste 3.000 de locuri de muncă permanente, de la personal de servicii până la ingineri specializați în semiconductori. La proiect colaborează și Intel, pe segmente de design, fabricație și ambalare, potrivit informațiilor din mai multe surse.
Cu autoritățile locale au fost semnate acorduri de scutire de impozite. SpaceX a efectuat o primă plată de 10 milioane de dolari către comitat, semn că demersul administrativ a depășit stadiul de simplă intenție declarativă, chiar dacă detaliile industriale rămân parțial deschise.
Cadru general, fără angajamente ferme
Un document depus de SpaceX, citat în relatări de presă, descrie proiectul ca pe un cadru general: fără angajamente financiare definitive, fără o împărțire finalizată a proprietății intelectuale și fără obligația companiilor de a rămâne implicate pe termen lung. Construcția ar putea începe în câteva luni, însă startul timpuriu al unei investiții de această scară poartă riscuri operaționale și de planificare.
În lipsa unui termen de dare în folosință și pe fondul cifrelor de investiție încă nealiniate, Terafab rămâne, în acest moment, un anunț de anvergură maximă cu un schelet juridic și financiar încă fluid. Următorii pași concreți — autorizații, contracte de execuție și clarificarea bugetului pe faze — vor arăta dacă unitatea din Texas se apropie de statutul de cea mai mare clădire din lume sau rămâne un plan de proporții record, dar încă reversibil.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
