Miliardarul Elon Musk a recunoscut, într-un interviu amplu pentru The Economist, că s-a lăsat prea mult absorbit de politică în timpul alianței instabile cu președintele american Donald Trump. Mărturisirea vine după scurta sa trecere pe la conducerea așa-numitului departament pentru eficiența guvernamentală (DOGE), unde a supravegheat reduceri bugetare de anvergură. În aceeași conversație, proprietarul Tesla și SpaceX a înșirat predicții radicale despre inteligența artificială, viitorul banilor și riscul unui conflict civil în Regatul Unit.

„Sincer să fiu, m-am lăsat purtat de val”, a declarat Musk, referindu-se la relația cu președintele pe care l-a sprijinit financiar în campania din 2024 cu 200 de milioane de dolari. Nu a detaliat afirmația, dar a părut conștient de impactul prezenței sale în cercurile de putere de la Washington, potrivit relatărilor din interviu.

De la DOGE înapoi spre companii

În fruntea DOGE, Musk a coordonat tăieri estimate la 150 de miliarde de dolari și a forțat zeci de mii de angajați din administrația federală să-și părăsească posturile. Reducerea a fost descrisă în relatarea presei internaționale ca dăunătoare pentru aparatul de stat. În decembrie, într-un podcast alături de Katie Miller, soția consilierului prezidențial Stephen Miller, Musk spusese deja că abordarea sa radicală a avut succes doar parțial.

„Cred că, în loc să mă ocup de Doge, m-aș fi concentrat, în esență, pe companiile mele”, afirmase el atunci. În discuția recentă cu The Economist, tonul s-a nuanțat: părea totuși mulțumit de atenția și de influența pe care le-a câștigat. „Oamenii nu-și dau seama că ceea ce spun eu se va întâmpla”, a mai spus Musk.

Interviul de 90 de minute, filmat la o fabrică Tesla din Texas, este primul acordat după listarea SpaceX la Bursa de Valori din New York, în iunie. Atunci, averea sa a depășit pentru scurt timp 1,25 trilioane de dolari, înainte să revină în jurul a 750 de miliarde. A vorbit despre trecerea „de la euforie la teroare” într-o singură zi — nu legat de cotație, ci de ritmul cu care avansează inteligența artificială.

Predicții despre AI, roboți și dispariția muncii

Musk susține că sistemele de inteligență artificială și roboții vor prelua treptat majoritatea sarcinilor digitale și fizice, iar munca umană va deveni „opțională”. Fuziunea dintre compania sa de AI și SpaceX ar urma să producă sisteme capabile de sarcini cognitive, inclusiv programare software, în timp ce Tesla ar fabrica umanoizi.

În termen de cinci ani, a afirmat el, inteligența artificială ar putea depăși suma tuturor formelor de inteligență umană. În zece ani, roboții de la locul de muncă ar deschide o eră de „abundență uimitoare”, în care banii își pierd semnificația. Pentru a alimenta proiectul, Musk vizează centre de date plasate în spațiu — o idee despre care experți citați de publicație avertizează că ar putea avea consecințe catastrofale pentru Pământ.

După ce AI ar elimina locuri de muncă pe scară largă, miliardarul consideră necesară o redistribuire a bogăției sub forma unui „venit universal ridicat”. S-a declarat dispus să plătească „trilioane de impozite”, dar a adăugat că, dacă banii devin irelevanți în deceniu, guvernele ar trebui să „emită cecuri pentru oameni”. Într-o economie cu ofertă aproape infinită de bunuri produse de mașini, deflația ar fi, în viziunea sa, o problemă mai gravă decât inflația.

Regatul Unit, extrema dreaptă și războiul din Ucraina

Cea mai contestată predicție politică din interviu privește Regatul Unit, pe care Musk nu l-a mai vizitat de ani de zile, dar a cărui dezbatere despre imigrație îl preocupă constant. A afirmat că țara va fi cuprinsă de un război civil în următorii 20 de ani. Întrebat dacă este anti-musulman, a deviat discuția și a spus că se opune violului, crimei și impunerii de reguli contrare valorilor occidentale acceptate.

A calificat drept falsă și fără sens modul în care presa prezintă extrema dreaptă europeană, pe care a descris-o ca pe „oameni obișnuiți” care vor orașe sigure, frontiere controlate și cheltuieli raționale. În analiza care însoțește interviul, The Economist notează că opiniile sale, difuzate către cei aproximativ 240 de milioane de urmăritori de pe X, sunt văzute de unii ca directe, iar de alții — inclusiv de redacția publicației — ca intolerante.

Despre războiul din Ucraina, unde sateliții săi Starlink au sprijinit armata ucraineană împotriva agresiunii ruse, Musk a spus că orice acord de pace ar trebui să includă câștiguri teritoriale pentru Rusia. Poziția reia o linie pe care a mai exprimat-o public și care a generat critici în rândul susținătorilor Kievului.

Influență tehnologică versus polemică politică

Publicația britanică subliniază contradicția din jurul personajului: deși stârnește controverse politice, Musk rămâne unul dintre puținii antreprenori cu greutate reală în traiectoria inteligenței artificiale, a mașinilor electrice, a rachetelor reutilizabile și a comunicațiilor prin satelit. Predicțiile din interviu — de la munca opțională la centre de date orbitale și la tensiuni civile în Occident — vor alimenta, inevitabil, noi dezbateri despre limitele influenței unui singur actor privat asupra politicii și tehnologiei globale.

Rămâne de văzut în ce măsură retractarea parțială a angajamentului de la DOGE se traduce într-o retragere efectivă din arena politică americană sau doar într-o repoziționare pe fondul presiunii publice. Următoarele luni vor arăta dacă accentul anunțat pe Tesla, SpaceX și proiectele de AI înlocuiește cu adevărat intervențiile sale directe în dezbaterea de la Washington și din Europa.