Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, acuză AUR și PSD că lasă România fără milioane de euro, pe motiv că se opun introducerii de noi suprafețe de pășuni în ariile protejate. În paralel, proiectul pe care îl apără cu argumentul fondurilor europene poartă erori vechi, din 2015-2016, rămase nerezolvate din perioada guvernării Cioloș.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Dezbaterea nu pornește de la zero. Noile perimetre propuse au fost contestate inclusiv de cercetători, iar baza tehnică vine din lucrări plătite de Banca Mondială și impuse atunci de fostul Guvern Cioloș, în cadrul Programului INSPIRE. Amenințarea cu pierderea banilor europeni acoperă, în discursul oficial, tocmai aceste fisuri.
Amendamentul PSD și acuzațiile de la Mediu
Miercuri, 5 august 2026, PSD a depus un amendament prin care cere suspendarea tuturor planurilor de management pentru siturile Natura 2000. Măsura ar bloca, în practică, instrumentele de administrare a acestor arii până la o regândire a cadrului.
Buzoianu leagă opoziția PSD și AUR de riscul ca România să piardă fonduri europene de miliarde de euro. Cifra este aruncată în spațiul public fără o defalcare clară pe programe, termene și condiționalități, deși tocmai aceste condiții dictează dacă banii se pot pierde cu adevărat.
Poziția AUR, vizată direct de ministru, se înscrie într-o rezervă față de extinderea pe suprafețe de pășuni acolo unde documentația rămâne disputată. În lipsa unor lămuriri pe erorile tehnice, presiunea politică pe „blocaj” ține loc de răspuns la criticile de fond.
Programul INSPIRE și moștenirea din 2015-2016
Nucleul problemei stă în lucrările din 2015-2016, realizate pe bani de la Banca Mondială sub guvernarea Cioloș. Pe această temelie au fost definite sau extinse arii care acum revin în discuție, deși calitatea documentației a fost pusă la îndoială.
Potrivit criticilor reluate în dezbaterea actuală, erorile din acele studii nu au fost corectate, ci recirculate. Cercetători au contestat noile suprafețe introduse în regimul de protecție, însă proiectul merge mai departe pe aceeași logică administrativă.
Ministrul Mediului nu a explicat public câte dintre aceste erori rămân active în varianta de azi a proiectului și nici ce mecanism de revizuire independentă există înainte de a îngheța regimul juridic al terenurilor. Omisiunea contează: de la pășuni și proprietari până la autorități locale, efectul unei încadrări greșite se întinde pe ani.
Fonduri europene condiționate, nu argument absolut
Discursul despre „miliarde de euro” transformă o dispută tehnică într-un ultimatum politic. Fondurile europene pentru mediu și biodiversitate sunt condiționate de ținte, raportări și conformitate — nu se debursează automat pe simpla extindere a unor perimetre.
Fără o listă transparentă a sumelor aflate în joc, a calendarului de evaluare și a greșelilor recunoscute din INSPIRE, acuzația că AUR și PSD „lasă țara fără bani” rămâne un instrument de presiune. Ea nu înlocuiește obligația de a arăta că hărțile și studiile din 2015-2016 merită forță obligatorie în 2026.
Suspendarea cerută de PSD, oricât de largă ar fi formulată, forțează o discuție pe care ministerul a evitat-o: ce se întâmplă cu planurile de management când baza științifică este contestată. Răspunsul prin etichetarea opoziției ca sabotaj financiar ocolește revizuirea de fond.
Ce rămâne nerezolvat
În acest moment, pe masa decidenților stau trei elemente care nu au fost împăcate: amendamentul de suspendare a planurilor de management, avertismentul ministerului privind fondurile europene și dosarul tehnic cu originea în Programul INSPIRE din era Cioloș.
Până când erorile semnalate de cercetători sunt inventariate și corectate, extinderea ariilor protejate pe noi pășuni rămâne un proiect cu legitimare fragilă. Următorul pas depinde de soarta amendamentului și de eventuala acceptare, la nivel guvernamental, a unei reexaminări a documentației din 2015-2016, nu doar de noi acuzații reciproce între partide.
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
