Călin Georgescu a folosit împlinirea a 425 de ani de la uciderea lui Mihai Viteazul pentru un mesaj politic și religios transmis duminică, 9 august 2026. Fostul candidat la alegerile prezidențiale l-a prezentat pe voievod ca simbol al unirii românilor și a pus moartea acestuia pe seama intereselor imperiale, pe care le compară cu ceea ce numește azi „globaliști anticreștini”.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Mesajul a fost publicat pe Facebook și leagă comemorarea de un apel la credință, rugăciune și post. Georgescu nu s-a limitat la evocarea istorică: a tras o linie directă între secolul al XVII-lea și prezent, susținând că ideea de unitate a românilor rămâne incomodă pentru aceleași tipuri de interese externe.
Voievodul, „iubitor de Hristos” și simbol al unirii
În deschiderea mesajului, Georgescu fixează data și semnificația pe care i-o atribuie lui Mihai Viteazul: primul domnitor care ar fi făurit unirea românilor „cu sabia” și un apărător al Ortodoxiei.
Astăzi, 9 august 2026, s-au împlinit 425 de ani de la uciderea marelui voievod iubitor de Hristos, Mihai Viteazul, primul domnitor din istorie care a făurit cu sabia unirea românilor.
El revine asupra circumstanțelor morții de la Câmpia Turzii, din 9 august 1601, pe care le descrie ca pe o ucidere prin trădare. Potrivit formulării sale, pericolul pentru Imperiul Habsburgic nu era doar persoana voievodului, ci proiectul de unitate pe care îl întruchipa.
La 9 august 1601, Mihai Viteazul, apărător al Ortodoxiei, a fost ucis mișelește, prin trădare, la Câmpia Turzii. Nu doar voievodul devenise un pericol în calea intereselor Imperiului Habsburgic, ci și ideea pe care o întruchipa: unitatea românilor.
Paralela cu prezentul: „interese imperiale” și unitatea românilor
Nucleul politic al intervenției stă în comparația explicită cu actualitatea. Georgescu afirmă că aceleași interese pe care le asociază cu puterea imperială de atunci ar fi reprezentate acum de „globaliștii anticreștini” și că aceștia s-ar teme de românii uniți.
La fel ca atunci, și astăzi, aceleași interese imperiale, reprezentate acum de globaliștii anticreștini, se tem de românii uniți.
Formula mută comemorarea din registrul strict istoric în cel al mobilizării: unitatea națională apare nu doar ca lecție a trecutului, ci ca răspuns la o presiune pe care o plasează în prezent. Nu detaliază instituții, state sau persoane din spatele etichetei „globaliști anticreștini”; mesajul rămâne la nivelul opoziției dintre români uniți și interese externe descrise ca ostile creștinismului.
Apel la credință, rugăciune și post
În încheiere, fostul candidat leagă figura lui Mihai Viteazul de practica religioasă. Face referire la Evanghelia citită în duminica respectivă și îndeamnă la credință, rugăciune și post, așezând comemorarea voievodului într-un cadru creștin-ortodox, nu doar național-istoric.
Mesajul din 9 august 2026 reunește astfel trei registre pe care Georgescu le folosește frecvent în intervențiile publice: memoria unirii de la 1600, critica elitelor și a ordinii internaționale pe care o numește globalistă, și chemarea la rânduială creștină. Nu anunță o acțiune politică concretă, un calendar sau o organizație; rămâne un text de poziționare, construit pe aniversarea morții voievodului.
Pentru publicul care îi urmărește declarațiile, intervenția confirmă linia deja cunoscută: unitatea românilor e prezentată ca miză actuală, iar credința — ca liant. Rămâne de văzut dacă tema Mihai Viteazul va fi reluată în alte apariții din această perioadă sau dacă a fost un mesaj punctual de comemorare.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
