Părinții au intrat deja în magazinele de birotică și pe platformele online pentru rechizite școlare, cu aproximativ trei săptămâni înainte de debutul anului școlar. Graba e legată de oferte, de teama aglomerației de ultim moment și de scumpirile acumulate la haine, ghiozdane și materiale. Bugetul planificat se dovedește, ca în alți ani, mai mic decât bonul final, mai ales când intervin preferințele copiilor.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
De ce cumpără părinții mai devreme
Potrivit relatărilor din presă, o parte dintre familii au început achizițiile încă din august, fără să mai aștepte ultima săptămână de vacanță. Magazinele au scos reduceri din timp, iar părinții încearcă să prindă prețuri mai bune înainte ca stocurile populare să se epuizeze. Alții vor să evite cozile din zilele imediat premergătoare deschiderii cursurilor.
Scumpirile generale cântăresc greu în decizie. Mulți părinți nu se mai așteaptă să rămână sub 1.000 de lei pe copil pentru întregul pachet de pregătire, iar unele estimări pentru haine și încălțăminte singure depășesc 2.000 de lei. Rechizitele propriu-zise se adaugă acestui total și variază puternic în funcție de listă și de brandurile cerute acasă.
Cât ajunge un coș de rechizite
Un set complet, ținut în zona economică, costă undeva la 500 de lei, a explicat Roxana Vlașin, managerul unui magazin de birotică. Bugetul strict pentru caiete, instrumente de scris și materiale de bază este plasat de alte surse între 200 și 250 de lei pe copil, însă bonurile reale urcă frecvent peste aceste praguri când se adaugă ghiozdanul, hainele și obiectele „de firmă”.
Prețurile orientative din magazine arată diferențe mari între varianta simplă și cea de brand. Un ghiozdan se situează în medie în jurul a 100 de lei, cu modele peste 300 de lei, în timp ce variante rezistente pornesc de la circa 40 de lei. Caietele ieftine de matematică sau română pot costa sub un leu, un caiet A5 clasic de 24 de file ajunge la aproximativ 1,90 lei, iar seturile de creioane colorate se găsesc între 3,50 și 5,90 lei. Acuarelele se învârt în jurul a 10 lei, trusa de geometrie la circa 15 lei, iar un set de pixuri la 4 lei.
În teren, sumele declarate de părinți confirmă decalajul față de calculele de acasă. O mamă a spus că a ajuns la 1.500 de lei și că, într-o singură zi, a luat doar mărunțișuri.
Am cheltuit 1.500 de lei. Astăzi am cumpărat doar mărunțișurile: plastilină, bețișoare, ascuțitori, radiere, carioci, nu mare lucru
Alți cumpărători au rămas, deocamdată, la niveluri mai joase. Unul a calculat în jur de 400 de lei cheltuiți până la momentul interviului, iar o altă voce a descris o regulă simplă de plafonare a dorințelor.
Ne restricționăm pe una-două dorințe, nu mergem mai departe
Unii comercianți susțin că prețurile la anumite sortimente ar fi cu circa 25% mai mici față de anul trecut, pe fondul campaniilor de sezon. Chiar și așa, diversitatea ofertei împinge în sus valoarea medie a coșului, pentru că lista minimă se lărgește ușor cu accesorii și variante „la modă”.
Preferințele copiilor schimbă lista
Dincolo de caiete și pixuri, pe bon apar ghiozdane cu personaje de film, încălțăminte și haine de firmă sau rechizite cu branduri cunoscute. Potrivit managerului de magazin, modelele cu echipe de fotbal sau fotbaliști au fost căutate pe fondul Campionatului Mondial, iar pentru fete K-pop a urcat în topul cererii. Un elev a descris clar cum arată coșul lui personal.
Mi-am luat acuarele și o planșetă, mi-am luat astea și trolerul acesta, fiindcă o să am multe caiete
Psihologul Lenke Iuhos recomandă ca limita de bani să fie stabilită înainte de a intra în magazin, tocmai pentru a reduce presiunea de la raft. Discuția prealabilă pe sumă, spune specialistul, nu aduce un prejudiciu emoțional copilului și poate preveni cheltuielile impulsive.
Nu aduce niciun prejudiciu emoțional copilului dacă discutăm în prealabil care este suma cu care ieșim astăzi la cumpărături
Unde se pot tăia costurile
Părinții care vor să rămână aproape de bugetul inițial aleg, conform mai multor surse, depozitele cu vânzare la set, unde prețul pe bucată scade. Funcționează și ofertele de tip „mai multe caiete la preț redus” și comenzile online, utile pentru cine nu are timp de magazine fizice. Specialiștii atrag însă atenția la reputația vânzătorului și la siguranța plăților pe internet.
O altă strategie menționată în spațiul public este cumpărarea treptată: obiectele de bază acum, restul după ce profesorii anunță listele exacte. Necesarul diferă de la o clasă la alta, iar achizițiile făcute „din memorie” riscă să lase pe raft produse nefolosite.
Pentru familiile cu venituri reduse există, în anul școlar 2026-2027, perspectiva unui sprijin de 500 de lei sub formă de tichet social electronic pentru rechizite și materiale școlare, destinat preșcolarilor și elevilor eligibili. Programul este anunțat până în 2027, însă data exactă la care vor fi alimentate cardurile pentru noul an nu a fost comunicată.
Ce urmează până la deschiderea școlii
În județul Bihor, rețeaua școlară acoperă un număr mare de elevi — la un început de an recent au revenit în bănci peste 90.000 de copii — iar forfota din magazinele de profil se simte și local, pe măsură ce se apropie festivitățile de deschidere. Dezbaterile din spațiul public pe calendarul național, cu propuneri de start mai devreme sau mai târziu în septembrie, țin în suspensie și fereastra exactă în care se încheie cumpărăturile de sezon.
Până la anunțarea listelor definitive din școli și a calendarului de alimentare a tichetelor sociale, părinții care nu și-au încheiat coșul rămân între oferte, plafoane de buget și presiunea preferințelor de acasă. Următorul pas concret e verificarea cerințelor pe clasă și, pentru familiile eligibile, urmărirea calendarului oficial al cardurilor de 500 de lei.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
