Gojdu la 95%: un an de șantier și 35 de milioane euro din banii Oradiei

Lucrările de eficientizare energetică de la Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea au ajuns la un stadiu de execuție de aproximativ 95%, a anunțat primarul Florin Birta pe 21 iulie, într-o conferință de presă ținută în clădire. Termenul invocat este începutul noului an școlar, după un an în care jumătate din imobil a fost eliberată, iar elevii și profesorii au funcționat în regim hibrid.

Investiția face parte dintr-un pachet PNRR pentru 24 de școli și grădinițe din municipiu. Potrivit primarului, totalul urcă la circa 90 de milioane de euro, din care aproape 56 de milioane sunt fonduri nerambursabile, iar în jur de 35 de milioane de euro reprezintă contribuția proprie a municipiului. La întâlnire au participat și directoarea Anca Marchiș, respectiv Beniamin Rus, directorul Grupului Selina.

Bani locali pe lângă finanțarea prin PNRR

Cifrele anunțate de Primăria Oradea arată că modernizarea rețelei școlare nu se sprijină doar pe fonduri europene condiționate. Din cele aproximativ 90 de milioane de euro invocate pentru cele 24 de unități, aproape 40% ar urma să iasă din resursele municipiului. Birta a spus că, până la finalul lunii august, toate cele 24 de șantiere ar trebui închise.

“

Prin colegii noștri de la Direcția de Management Proiecte cu Fonduri Europene din cadrul Primăriei, am reușit să accesăm finanțări prin PNRR pentru modernizarea a 24 de instituții școlare și grădinițe. Suntem convinși că, până la finalul lunii august, toate cele 24 de școli vor avea lucrările finalizate.

Primarul a mulțumit constructorilor pentru execuția într-un singur an, în loc de doi, și a amintit că pe șantier au fost prezenți permanent reprezentanți ai Direcției Patrimoniu Imobiliar. A transmis mulțumiri și Inspectoratului Școlar Județean Bihor, elevilor, părinților și cadrelor didactice pentru răbdarea din perioada în care reabilitarea a mers în paralel cu orele. Evaluările despre „calitatea actului de învățământ” rămân declarații ale administrației, nu rezultate măsurate independent în comunicarea de pe 21 iulie.

Un an de școală cu jumătate de clădire goală

Clădirea colegiului, înființată în 1919, nu a mai trecut printr-o intervenție de o asemenea amploare de la construire, a relatat directoarea Anca Marchiș. În practică, comunitatea școlară a văzut structura pe dinăuntru — podele, pivniță, zone greu accesibile — în timp ce programul de cursuri a fost reorganizat.

“

Anul acesta a fost extrem de provocator. Am funcționat cu succes într-un regim hibrid, în care clasele de gimnaziu nu au fost afectate deloc în programul lor școlar. Părinții și elevii au fost extraordinari, la fel ca și colegii mei profesori, care au desfășurat un act educațional de înaltă ținută cu rucsacul în spate, fără o sală profesorală sau un loc stabil unde să-și corecteze testele.

Din descrierea conducerii școlii reiese că profesorii au alternat orele fizice cu cele online și au lucrat fără un spațiu stabil. Gimnaziul ar fi fost ferit de schimbări de program, însă restul activității a depins de mutarea sălilor și de eliberarea unei jumătăți din imobil — cost organizațional greu de cuantificat doar din bilanțul de șantier.

Ce s-a intervenit pe cei 12.000 de metri pătrați

Lucrările sunt executate în asociere de firmele Selina și Construct Sălard. Beniamin Rus a indicat o suprafață de intervenție de 12.000 de metri pătrați și înlocuirea a 370 de ferestre, cu respectarea tehnologiei și a criteriilor specifice clădirii monument, datând de un secol.

Dincolo de ce se vede pe fațadă și tâmplărie, constructorul a enumerat instalații electrice, termice și sanitare, plus rețele de curenți slabi și internet. Rus a susținut că multe intervenții nu sunt vizibile, dar se simt în exploatare, inclusiv prin dispariția cablurilor aparente. Afirmația că „calitatea este superioară celei din momentul în care clădirea era nouă” aparține reprezentantului firmei, nu unei expertize terțe prezentate în conferință.

Primarul a amintit și un proiect complementar, derulat prin Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională: mobilier nou, table inteligente și echipamente digitale pentru unitățile de învățământ din municipiu. Aceste dotări ar urma să fie instalate tot până la deschiderea anului școlar. Comunicatul de presă al Primăriei nu detaliază, pe unități, valoarea exactă a pachetului de la Gojdu în interiorul celor 90 de milioane de euro.

Următorul val: Eminescu, Tompa Mihály și încă zeci de milioane

Pe lângă PNRR, Birta a vorbit despre finanțări prin Programul Regional Nord-Vest pentru aproximativ opt sau nouă instituții școlare, eșalonate pe anul în curs și pe cel următor. A nominalizat reabilitarea integrală a Colegiului Național „Mihai Eminescu” și construcția noii școli Tompa Mihály, ambele aflate la momentul anunțului în faza de licitație.

Pentru aceste proiecte a indicat fonduri de aproximativ 94 de milioane de euro. Cumulat, pentru 2026–2027, primarul a avansat investiții totale de peste 185 de milioane de euro în sistemul de educație din Oradea — clădiri și condiții de învățare. Sumele rămân angajamente de etapă, dependente de licitații, execuție și regulile finanțatorilor.

Pentru Gojdu, proba imediată este calendarul: dacă stadiul de 95% se confirmă în recepții și dacă elevii reintră în clădire fără șantier la început de an școlar. Pentru celelalte 23 de unități din pachetul PNRR, termenul invocat de administrație este finalul lunii august 2026.