Președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a anunțat pe 29 iulie 2026 că va introduce „cu celeritate” pe ordinea de zi Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030, de îndată ce documentul trece de Senat. Motivul invocat este accesarea a aproximativ un miliard de euro din PNRR, pe care România riscă să-l piardă dacă legea întârzie.
În aceeași intervenție, liderul PSD a cerut ca textul să fie verificat atent, ca să nu conțină prevederi care să blocheze autostrăzi, hidrocentrale aproape finalizate sau exploatarea gazelor din Marea Neagră. Mesajul leagă graba parlamentară de teama unor restricții de mediu pe proiecte de investiții.
Sesiune extraordinară la Senat între 4 și 6 august
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a convocat pe 29 iulie 2026 o sesiune extraordinară pentru perioada 4-6 august. Pe ordinea de zi figurează proiectul de lege pentru aprobarea strategiei, prezentat ca jalon esențial în PNRR, cu o valoare de aproximativ un miliard de euro.
Grindeanu a salutat convocarea și a precizat că, după transmiterea legii de la Senat, Camera Deputaților — cameră decizională în acest caz — o va băga rapid la vot. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, anunțase pe 28 iulie 2026 că proiectul a fost depus în Parlament.
Document de peste 200 de pagini și temeri legate de investiții
Liderul PSD a descris strategia ca pe un text „destul de stufos”, pentru care a fost creat un grup de lucru. A menționat un volum de peste 200 de pagini, estimat la 232 de pagini. A spus că atât senatorii, cât și deputații vor studia conținutul înainte de vot.
În paralel, a reluat temeri din proiecte mai vechi de infrastructură. A amintit situații în care autostrăzi ar fi fost blocate din motive de mediu pe care le-a considerat nejustificate și a extins avertismentul la hidrocentrale aflate la circa 90% din execuție și la gaze din Marea Neagră.
Nu vreau să avem surprize ca în această strategie să avem lucruri care duc la blocarea proiectelor mari de investiții de autostrăzi, că am mai avut în România blocaje de acest tip, n-am putut să facem autostrăzi, că aveam un urs în zone în care nu există urși sau nu știu ce gândaci.
Declarația a fost făcută la România TV, preluată de agenții de presă. Grindeanu a legat explicit votul rapid de condiția ca strategia să fie „bună” și, totodată, să respecte normele de mediu — formulare care lasă loc interpretării politice a ceea ce înseamnă un text acceptabil pentru majoritate.
Sunt lucruri pe care le vom studia foarte atent și colegii de la Senat și noi și cu celeritate vom vota această strategie dacă va fi o strategie bună, respectând, și vreau să subliniez acest lucru, și normele de mediu, astfel încât acel miliard să-l putem accesa.
Ce rămâne neclar înaintea votului
Din anunțurile publice nu reiese ce articole din cele 232 de pagini ar putea bloca autostrăzi sau hidrocentrale, nici ce modificări ar cere grupul de lucru. Nu sunt prezentate termene clare pentru analiza de fond, dincolo de intenția de a vota rapid după ce Senatul trimite legea.
De asemenea, nu este detaliat public cum se împacă obiectivul de conservare a biodiversității cu prioritatea de a evita orice restricție pe proiectele energetice și de transport. Diferența dintre un jalon PNRR de un miliard de euro și un document care poate redesena regulile de mediu pe teren rămâne, deocamdată, nerezolvată în dezbaterea politică.
Următorul pas concret este sesiunea Senatului din 4-6 august 2026. Dacă legea trece acolo, Camera Deputaților urmează să o programeze la vot, conform angajamentului anunțat de Grindeanu, pentru deblocarea fondurilor din PNRR legate de acest jalon.
Photo by Marian Strinoiu on Unsplash
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
