Guvernul a transmis pe 23 iulie 2026 că nu mai dispune de resurse financiare și nici de un cadru legal pentru a garanta noi salarii angajaților de la Liberty Galați. Anunțul a venit după o întâlnire la sediul Executivului cu reprezentanți ai combinatului, lideri sindicali și administratori concordatari, solicitată de delegația gălățeană.
Mecanismul prin care statul a acoperit anterior salariile restante din Fondul de garantare nu mai poate fi extins, potrivit poziției comunicate de oficiali. Compania se află în procedura de concordat preventiv, iar ultima lună pentru care s-au făcut plăți garantate a fost aprilie.
Ce s-a plătit până acum și cine a primit banii
În iunie, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Galați a virat salarii restante aferente lunii aprilie în valoare de peste 16,5 milioane de lei, pentru 2.613 persoane. Suma maximă per angajat a fost de 5.584 de lei.
Plățile din Fondul de garantare nu au acoperit prime, vouchere de vacanță sau bonuri de masă. Au fost eligibile salariile restante conform pontajelor, indemnizațiile de 75% pentru șomaj tehnic, concediile de odihnă neefectuate (în limita unui an vechime) și compensațiile pentru accidente de muncă sau boli profesionale. Au rămas în afara schemei transportul, prima de pensionare, ajutoarele sociale și indemnizațiile de concediu medical.
Cadrul a fost deschis printr-o ordonanță de urgență din februarie 2024, care a extins protecția salariaților din companii aflate în insolvență sau concordat preventiv, inclusiv pentru Liberty Galați și Damen Mangalia. Plafonul viza până la șase salarii medii brute pe economie pentru operatorii strategici în concordat. În martie 2024, o hotărâre de guvern a modificat normele metodologice și a alocat 168 de milioane de lei pentru maximum șase luni, pentru 2.949 de beneficiari de la Liberty Galați și Liberty Tubular Products. Suma maximă netă per salariat era de aproximativ 5.600 de lei pe lună.
Ce a oferit guvernul ca alternativă la plata garantată
Publicitate
La întâlnirea de pe 23 iulie, membrii Executivului au indicat contractele de tip tolling drept soluție tranzitorie. Acestea ar putea genera venituri în lunile următoare, însă, potrivit aprecierii oficiale, sumele rămân insuficiente pentru cheltuielile esențiale ale combinatului.
În paralel, se poartă discuții cu administratorii concordatari pentru accelerarea căutării unui investitor care să aducă capital de lucru. Nu au fost anunțate termene clare, numele unor potențiali cumpărători sau un calendar de plăți pentru salariile aferente lunilor de după aprilie.
Declararea anterioară a companiei ca obiectiv strategic a permis accesul la Fondul de garantare. Odată epuizate resursele și limita legală a schemei, angajații nu mai au același instrument de protecție din partea statului. Guvernul nu a prezentat un mecanism de înlocuire cu efect imediat asupra veniturilor siderurgiștilor.
Ce rămâne nerezolvat după discuțiile de la București
Din datele făcute publice reiese un decalaj între sprijinul acordat până în primăvară și situația din vară: plățile s-au oprit la aprilie, iar pentru lunile următoare nu există o garanție similară. Contractele de tolling sunt descrise ca paliativ, nu ca sursă stabilă de salarii complete.
Rămân deschise întrebările privind acoperirea drepturilor salariale pe mai-iunie-iulie, soarta primelor și a beneficiilor excluse din vechiul pachet și ritmul real al negocierilor cu un investitor. Fără prelungirea cadrului legal și fără alocări noi, presiunea cade pe procedurile concordatare și pe eventualul capital privat.
Următorul pas anunțat de autorități este continuarea discuțiilor cu administratorii concordatari și atragerea unui investitor. Până la o decizie concretă pe bani și pe calendar, siderurgiștii de la Liberty Galați nu mai beneficiază de plata garantată din Fondul de garantare pentru noi perioade de activitate.

Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.



