În ziua în care agenția Moody's urmează să publice noul rating de țară al României, premierul interimar Ilie Bolojan a combinat un mesaj de încredere în datele fiscale cu un atac politic la adresa PSD și AUR. Pe 7 august 2026, oficialul a anticipat menținerea notei actuale și a pus incertitudinea politică pe seama unei «alianțe de facto» pe care o acuză de interese clientelare.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Decizia Moody's contează direct pentru costul la care statul se împrumută. Agenția evaluează în prezent România la Baa3, iar Bolojan a indicat că se așteaptă ca nivelul să rămână neschimbat. Anunțul vine la o săptămână după ce, pe 31 iulie 2026, Fitch a confirmat ratingul la BBB-, ultima treaptă considerată recomandată pentru investiții.
Ce a spus Bolojan despre cifre și despre jaloane
Într-o declarație de joi, 6 august 2026, premierul interimar a legat evaluarea de respectarea țintelor fiscale și de «cifrele brute» disponibile la data analizei. A afirmat că Executivul, prin Ministerul Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională și alte instituții, a urmărit îndeplinirea înțelegerilor privind deficitul.
Este important că România a trecut de testul îndeplinirii unor jaloane care ne garantează că nu vom pierde niște miliarde de euro care sunt foarte importante. Cel mai important element după care se judecă sunt datele, cifrele brute, cifrele la zi: ce a făcut o țară până la data evaluării.
Bolojan a prezentat deficitul ca indicator al disciplinei de cheltuieli și a susținut că un deficit mai mic reduce riscul ca generațiile viitoare să plătească dobânzi grele pentru investiții deja făcute. În aceeași logică, a vorbit despre execuția bugetară recentă: venituri colectate mai bine, cheltuieli mai mici și deficit în scădere — formulări care rămân, în lipsa unor serii detaliate în declarație, afirmații ale premierului, nu un bilanț independent.
Veniturile au fost colectate mai bine, cheltuielile sunt mai mici, iar deficitul este în scădere. Am fost cinstiți cu românii, am început să facem ordine în finanțele țării și să limităm risipa.
Tot el a admis că reformele au întâmpinat «blocaje chiar din interiorul fostei coaliții de guvernare», fără a detalia în mesajul public cine a blocat ce și cu ce cost măsurabil. Mesajul mută astfel o parte din responsabilitate în afara actualei echipe, pe fondul unei evaluări externe care privește tocmai predictibilitatea politicilor.
Atacul la PSD și AUR, în cheia stabilității politice
Pe lângă execuția bugetară, Bolojan a enumerat stabilitatea politică și perspectivele pe termen lung printre factorii urmăriți de agenții. Într-o postare pe Facebook din 7 august 2026, a acuzat «alianța de facto PSD – AUR» că ar fi acționat «doar din interese politice și clientelare» și ar fi alimentat incertitudinea care grevează imaginea țării.
În același registru, a spus că o majoritate parlamentară stabilă, un guvern «serios» și un program predictibil ar aduce credibilitate politicilor publice. Acuzația la adresa PSD și AUR este o poziție politică a premierului interimar; ea nu echivalează, prin ea însăși, cu o constatare a agențiilor de rating și nu este însoțită în mesaj de probe instituționale privind o alianță formală.
Despre orizontul 2028, Bolojan a avertizat că populismul și risipa ar putea reveni odată cu ciclul electoral. A cerut oprirea «așteptărilor false create iresponsabil, cu ochii pe sondaje» și a legat soarta ajustărilor de continuitatea tăierilor de cheltuieli în acest an.
Dacă nu vom continua măsurile de reducere a cheltuielilor anul acesta, ne putem întoarce în fundătura în care am ajuns după dezmățul bugetar din 2024.
Ce măsoară ratingul și de ce contează anunțul
Ratingul de țară este o evaluare independentă a probabilității ca un stat să își onoreze datoriile la timp. Nu spune cât de bogată este o economie, ci cât de credibilă apare plata serviciului datoriei în ochii investitorilor. Notele influențează cererea pentru titluri de stat și, prin urmare, dobânzile plătite din buget.
Pe piața globală, principalele referințe rămân Moody's, Standard & Poor's și Fitch, cu sedii centrale la New York. Confirmarea Fitch la BBB-, la final de iulie, a lăsat România pe ultima treaptă investment grade la acea agenție; decizia Moody's de pe 7 august 2026 este citită ca un al doilea test, pe o scară proprie (Baa3 echivalează, ca idee de risc, cu zona de prag similară).
În discursul oficial, accentul cade pe jaloane, deficit și «ordine în finanțe». Rămân în afara mesajului, cel puțin în forma publică rezumată, detaliile cantitative pe care investitorii le urmăresc de obicei la o astfel de dată: traiectoria exactă a deficitului pe lunile recente, calendarul de emisii și impactul concret al măsurilor asupra cheltuielilor permanente. Fără aceste cifre, anticiparea unui rating neschimbat rămâne un pariu politic asumat de premierul interimar, nu o concluzie a agenției.
Ce urmează după anunț
Publicarea notei Moody's va arăta dacă agenția împărtășește optimismul declarat la București sau semnalează riscuri legate de politică fiscală și de predictibilitate. O menținere a Baa3 ar calma, pe termen scurt, așteptările privind costul finanțării; o revizuire de perspectivă sau de notă ar reaprinde presiunea pe Ministerul Finanțelor și pe coaliția care trebuie să treacă măsurile prin Parlament.
Până la textul integral al deciziei, pe masa publică rămân două fire paralele: pe de o parte, promisiunea că măsurile «au început să dea rezultate»; pe de altă parte, transferul vinei pentru instabilitate către PSD și AUR. Verdictul tehnic al Moody's nu arbitrează conflictul de partid, dar va cântări greu în costul datoriei pe care îl plătesc, în cele din urmă, contribuabilii.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
