La doar trei săptămâni după instalare, multe dintre noile puncte de colectare selectivă sunt deja nefuncționale, vandalizate sau pur și simplu ignorate de cetățeni. Unde au început să fie folosite, trapele rămân deschise, gunoiul iese afară și zona arată mai rău decât înainte.

Imaginea mai importantă decât rezultatul

Primăria Oradea a investit masiv în imagine. Sute de mii de lei au mers către o firmă specializată în servicii de promovare pentru campanii de informare și publicitate legate de proiectul eco-insulelor finanțat prin PNRR. Au apărut campanii în școli cu personaje create special, mii de afișe în scările de bloc, mesaje în tramvaie și autobuze, training-uri pentru asociațiile de proprietari și o aplicație dedicată. Totul pentru a convinge orădenii că orașul face pași mari spre un sistem modern de colectare selectivă.

Realitatea de pe teren contrazice discursul. Din cele 367 de insule ecologice digitalizate planificate, 100 au fost deja montate, în special în zone precum Rogerius. Cetățenii au semnalat imediat probleme tehnice: citire lentă a cardului de acces, trape care nu se deschid corect, guri de alimentare incomode și dificultăți de utilizare, în special pentru persoane în vârstă sau copii. Primăria a refuzat inițial să accepte restul de 267 de unități până la remedierea defecțiunilor. Acum se lucrează la un model îmbunătățit, se fac teste și se pregătește retrofitting-ul celor deja instalate. Proiectul a necesitat modificări repetate, iar costurile suplimentare cad tot pe umerii contribuabililor.

Tarife mai mari. De ce ?

În paralel, tarifele practicate de operatorul RER Vest cresc. Din 1 iulie 2026, conform hotărârii Consiliului Local Oradea din 30 aprilie, se majorează tarifele pentru fracția reziduală (atât la case, cât și la blocuri), pentru deșeurile biodegradabile și pentru cele reciclabile. Noile valori orientative depășesc 62 lei pe metru cub pentru rezidual la case și ajung la valori similare sau mai mari la blocuri, la care se adaugă obligatoriu contribuția la economia circulară și tariful de tratare mecano-biologică. Motivația oficială invocă modificări legislative recente și necesitatea alinierii la cerințele de protecție a mediului și economie circulară.

Aceeași logică a stat și în spatele indexării din ianuarie 2026, când tarifele au crescut cu aproximativ 7 procente pe fondul inflației. RER Vest preia acum întreaga infrastructură de colectare din zonele de blocuri, iar orădenii vor simți efectele în facturi. Sistemul „plătești pentru cât arunci” este promovat intens, dar în practică mulți cetățeni văd doar uși deschise și gunoi pe stradă.

Reciclare efectivă, redusă la doar 1,3%

La nivel național, România rămâne codașă. Rata de utilizare circulară a materialelor este de doar 1,3% în 2024, cea mai mică din Uniunea Europeană. Rata de reciclare a deșeurilor municipale stagnează în jurul a 12%. La nivel global, conform celor mai recente rapoarte internaționale, doar 6,9% din materialele consumate revin efectiv în economie prin reciclare reală. Chiar și în condițiile în care s-ar recicla tot ce este tehnic posibil, fără reducerea consumului, procentul maxim ar ajunge la circa 25%.

Proiectul eco-insulelor din Oradea trebuia să fie un exemplu de modernizare. Banii europeni au curs, campaniile de promovare au fost intense, iar promisiunile au fost mari. Rezultatul vizibil pentru cetățeni este însă altul: insule care nu funcționează cum trebuie, gunoi aruncat pe jos și tarife în creștere constantă. Primăria continuă să vândă imaginea unui oraș verde, în timp ce realitatea de pe stradă arată că infrastructura nou instalată are nevoie de reparații și ajustări majore la scurt timp după punerea în funcțiune.

Întrebarea legitimă rămâne: cine răspunde pentru eficiența cheltuirii banilor publici când rezultatele concrete întârzie să apară, iar orădenii plătesc mai mult pentru un serviciu care, în multe cazuri, nu livrează ce promite?