O învățătoare de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Cristal din Oradea, cu cinci ani la catedră, a primit numai note de 10 la inspecțiile obligatorii dinaintea examenului de definitivare în învățământ, dar a obținut 3,45 la proba scrisă. Cazul, semnalat odată cu rezultatele din acest an, ilustrează decalajul dintre evaluarea de la clasă și performanța pe foaia de examen.

O a doua învățătoare din Oradea, de la Colegiul Național Mihai Eminescu, a fost notată tot cu 10 pe linie la inspecții și a reușit doar nota 5 la scris. Pentru promovare este nevoie de cel puțin nota 8, astfel că ambele candidate au ratat definitivatul.

Ce măsoară inspecțiile și ce verifică proba scrisă

Examenul de definitivare combină inspecții la clasă, unde metodiștii urmăresc predarea în fața elevilor, cu o probă scrisă fără public și fără sprijinul contextului de lecție. Notele maxime de la inspecții ar indica, în logica sistemului, stăpânire solidă a materiei și a didacticii. Rezultatele de la scris din cele două cazuri orădene arată însă altceva: pregătire insuficientă pentru cerințele probei teoretice.

Diferența nu e de nuanță. De la 10 la 3,45, respectiv de la 10 la 5, distanța depășește orice marjă rezonabilă legată de emoții de examen. Rămâne deschisă întrebarea dacă inspecțiile au fost superficiale și notele maxime s-au acordat cu generozitate, ori dacă proba scrisă cere un tip de cunoștințe pe care evaluarea de la clasă nu le verifică în aceeași măsură.

Candidații pierd, evaluatorii nu răspund

Consecința e asimetrică. Cadrele didactice rămân fără definitivare și trebuie să reia traseul de examinare, cu tot ce înseamnă asta pentru stabilitatea la catedră și pentru parcursul profesional. Metodiștii care au acordat notele de 10 nu suportă, potrivit semnalării publice a cazurilor, nicio consecință formală legată de decalajul dintre evaluările lor și rezultatul de la scris.

Fenomenul nu e prezentat ca o noutate absolută a sesiunii din acest an. Diferențe greu de explicat între notele de la clasă și cele de la proba scrisă reapar de la un ciclu de examen la altul, semn că mecanismul de evaluare intermediară nu a fost corectat astfel încât notele maxime să reflecte pregătirea verificabilă ulterior.

Ce rămâne neclar după rezultate

Datele publice disponibile nu arată câți candidați din Bihor s-au aflat în situații similare, nici dacă inspectoratul sau instituțiile de formare au deschis vreo verificare pe modul în care s-au acordat zecile la inspecții. Nu există, în informațiile comunicate, o explicație oficială care să lege concret notele de 10 de conținutul baremelor de la scris.

Pentru sistemul local de învățământ, miza trece dincolo de cele două nume de școli. Dacă inspecția de specialitate poate livra constant calificative perfecte unor candidați care cad dramatic la scris, valoarea de filtru a etapei de la clasă devine discutabilă. Fără o corelare mai strictă între cele două probe și fără răspundere pe evaluările vădit deconectate de rezultat, riscul e ca definitivatul să rămână un examen în care nota de pe drum nu spune aproape nimic despre nota de la final.

Următorul pas ține de candidații respinși — care pot reîncepe procedura într-o sesiune viitoare — și de eventualele reacții ale inspectoratului școlar, dacă va cere lămuriri metodiștilor implicați sau va ajusta modul de monitorizare a inspecțiilor de definitivare.