Ioana Boroș filmează din Oradea. Clipurile ei apar pe TikTok și pe Instagram; oamenii din Bihor o recunosc pe stradă, iar din restul țării îi scriu despre ce postază. Pe 17 septembrie 2026 a răspuns, pe e-mail, la douăsprezece întrebări de la BihorInfo. Spune ce e greu când lucrezi din Oradea — inclusiv accesul la branduri și evenimente care se adună mai des în București —, cum a trecut de la trenduri făcute din distracție la firmă și factură, ce colaborări refuză, câte ore stau în spatele a 30 de secunde și ce vrea să arate mai departe din județ.
Publicitate
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Ce e greu când lucrezi din Oradea
Întrebarea practică e simplă: ce e mai greu, concret, când faci conținut din Oradea, nu din Capitală? Răspunsul ei începe cu accesul, nu cu romantismul provincial.
«Cred că cel mai greu este accesul la anumite oportunități. Multe evenimente și întâlniri cu branduri au loc în București, iar uneori și colaborările sunt mai greu de obținut dacă nu ești din București. Am întâlnit branduri care preferau să lucreze cu creatori de acolo, așa că de multe ori trebuie să faci un efort în plus ca să ajungi la ei.»
Efortul ăsta — drumuri, mesaje, convingeri în plus — rămâne, de regulă, în afara cadrelor. Spectatorul vede videoclipul. Nu vede câtă treabă e să ajungi la o masă unde, din start, preferința e pentru cineva care locuiește deja acolo.
În același timp, Ioana nu transformă distanța într-o scuză. «În același timp, nu am simțit niciodată că faptul că sunt din Oradea m-a împiedicat să cresc și chiar îmi place să arăt că poți să faci lucruri și de aici.»
Diferența Oradea–restul țării se vede și în tipul de mesaje pe care le primește. Din Bihor îi scriu oameni care o văd prin oraș sau care o recunosc și îi spun că au întâlnit-o într-un anume loc. Mai ajung la ea și branduri care află că e din Oradea. Din restul țării, mesajele se leagă mai mult de conținutul pe care îl face.
«Din Bihor, în general, îmi scriu oameni care mă văd prin oraș sau care mă recunosc și îmi spun că m-au văzut într-un anumit loc. Mai sunt și branduri care ajung la mine și află că sunt din Oradea. Din restul țării, mesajele sunt mai mult legate de conținutul pe care îl fac și de lucrurile pe care le postez.»
Pentru ea, orașul mai mic nu e doar un handicap de acces. E și o formă de întâlnire pe care un oraș mare o diluează. «Cred că e o diferență frumoasă când ești dintr-un oraș mai mic, pentru că oamenii te pot întâlni mai ușor și în viața de zi cu zi, nu doar pe telefon.»
De la trenduri la meserie
La început, spune Ioana, filma fără un plan prea strâns. Era distracție, nu meserie.
«Când am început filmam mai mult fără să gândesc prea mult. Făceam în mare parte trenduri, clipuri pe melodii, lucruri care mi se păreau interesante pe moment. Era ceva ce făceam de distracție și postam ce îmi venea atunci.»
Acum trece prin alt filtru. Nu mai e doar «ce e interesant pe moment», ci idee, filmare, montaj, începutul clipului și — mai ales — ce vrea să transmită.
«Acum mă gândesc mult mai mult la idee, la filmare, la montaj, la cum încep clipul și, mai ales, la ce vreau să transmit. Am ajuns să tratez totul mult mai serios, pentru că între timp a devenit și jobul meu.»
Trecerea de la trenduri din feed la un ritm pe care îl tratează ca pe o zi de muncă se vede în tot ce urmează: firma din 2023, colaborările cu factură, refuzurile când produsul nu e pe stilul ei și orele din spatele unui video scurt.
Cum arată Oradea în filmările ei
Cât din Oradea pe care o arată e orașul real și cât e cadru? Răspunsul ei nu e absolut: depinde de tipul de clip. Recunoaște tehnica — alegi locuri și momente care arată bine — dar spune clar că nu încearcă să facă orașul să pară altceva decât este.
«Aici cred că depinde foarte mult de ce fel de clip fac. Evident că atunci când filmezi alegi locurile și momentele care arată cel mai bine, dar nu încerc să fac Oradea să pară altceva decât este.»
Naturalul, în lectura ei, vine din rutina pe care oricum o are. «De multe ori filmez pur și simplu lucrurile pe care le fac în mod normal și locurile în care merg. Cred că tocmai asta face conținutul meu să fie natural.»
Oradea din videoclipurile ei nu e un set construit pentru turiști. E orașul în care trăiește, filtrat prin ochiul cuiva care știe că un cadru frumos ajută, dar fără să o înfrumusețeze artificial — tocmai ce spune că vrea să păstreze.
Firma din 2023 și colaborările
În 2023 a deschis firmă. Nu e doar o bifă administrativă. E punctul în care treaba de weekend a început să arate ca un job cu normă întreagă, cu seriozitate, ritm și — foarte concret — factură.
«Când am deschis firma am început să iau totul mult mai în serios, iar ceea ce făceam s-a transformat treptat într-un job cu normă întreagă, nu doar într-o activitate de weekend. Înainte, de multe ori eram refuzată de anumite branduri pentru că nu puteam să ofer factură, iar asta mă limita destul de mult când venea vorba de colaborări.»
Limitarea fără factură o spune pe față: nu era o problemă de talent sau de audiență, ci de hârtii. Brandurile care lucrează pe contract vor document. Fără firmă, ușa rămânea pe jumătate închisă. Din treabă de weekend a devenit job de zi, cu normă întreagă.
«După ce mi-am deschis firma, am putut să lucrez mult mai ușor cu brandurile și am avut și oportunitatea să colaborez cu branduri mai mari. A fost, practic, momentul în care am început să văd totul mult mai profesionist.»
Odată ce treaba a devenit job, a început să aleagă și ce nu face — nu doar ce face.
Ce colaborări refuză
A refuzat colaborări când produsul nu avea legătură cu ea sau cu stilul ei. Exemplul pe care îl dă e concret: un site de haine.
«Am refuzat colaborări atunci când produsul nu avea nicio legătură cu mine sau cu stilul meu. De exemplu, am avut o propunere de la un site de haine, dar hainele nu erau deloc pe stilul meu și nu m-aș fi simțit natural să le recomand.»
Regula e scurtă: banii nu țin loc de potrivire. «Prefer să refuz o colaborare decât să promovez ceva doar pentru bani, dacă știu că nu m-aș regăsi în acel produs.»
Dacă naturalul e ce spune că vrea să rămână după ea, atunci o recomandare forțată ar strica și clipul, și încrederea.
Ce nu se vede în spatele unui video scurt
Din afară, spune Ioana, meseria arată simplu: filmezi, postezi, gata. În realitate, un video scurt poate înghiți ore întregi — și tot pot exista zile în care nimic nu iese.
«Nu se vede munca din spatele unui clip. Uneori, un video de 30 de secunde poate să însemne câteva ore de gândit ideea, filmat, refăcut cadre și apoi editat.»
Nu e doar timpul. E și eșecul care nu apare în feed. «Și sunt și zile în care muncești, filmezi, editezi, postezi și pur și simplu nu merge. Asta face parte din meseria asta. Nu poate să iasă fiecare clip bine și nu poți să ai mereu milioane de vizualizări.»
«Din exterior pare simplu: filmezi, postezi și gata. În realitate sunt foarte multe lucruri care se întâmplă înainte să apară acel clip pe telefonul cuiva.»
Ce rămâne din munca asta, dincolo de vizualizări, se vede și în comentarii — nu neapărat în cele de hate. Când a fost întrebată ce comentariu i-a rămas, unul care nu era laudă goală, a spus că nu e tipul de persoană care adună atât de mult hate încât să-i rămână unul anume în minte. I-a rămas, în schimb, ceva din alt registru.
«Am și comentarii negative, bineînțeles, dar sincer nu sunt o persoană care să primească atât de mult hate sau comentarii negative încât să-mi rămână unul în minte. Mai degrabă mi-a rămas în suflet un comentariu de la clipul în care am povestit experiența mea cu sarcina. Cineva mi-a spus că, de fiecare dată când am o problemă, nu mă plâng, ci trec peste ea cu zâmbetul pe buze și că, indiferent ce fac, reușesc să le aduc și lor zâmbetul pe buze.»
«Mi s-a părut foarte frumos, pentru că exact asta mi-aș dori să transmit prin ceea ce fac.»
Iar dacă mâine ar dispărea aplicația — TikTok, Instagram, platforma pe care stă acum totul — ce ar vrea să rămână după ea, aici? Răspunsul e un singur cuvânt, apoi explicat: comunitatea.
«Comunitatea. Cred că asta este cel mai important lucru pe care l-am construit. Nu aplicația, nu numărul de urmăritori și nici un anumit clip. Mi-ar plăcea ca oamenii să-și amintească de mine ca de cineva care a fost natural și care le-a făcut ziua puțin mai bună.»
De ce e tot în Oradea
A rămas în Oradea, deși a fost tentată să plece. «Da, am fost tentată să mă mut la București, mai ales pentru că acolo sunt mult mai multe oportunități. Am și foarte mulți prieteni acolo și de multe ori mi s-a propus să mă mut.»
«Deocamdată, însă, nu am reușit din motive personale. Nu exclud ca la un moment dat să se întâmple, dar momentan sunt în continuare la Oradea.» Nu e un «niciodată Capitală». E un «acum Oradea», cu termen deschis.
Sfat pentru cine începe din Bihor
Pentru un copil din Bihor care vrea să facă TikTok, Ioana taie din start mirajul din filme și din feed. Nu se întâmplă peste noapte. Pe internet vezi rezultatul — vizualizări, bani, colaborări, vacanțe — nu anii în care cineva a încercat fără să știe dacă o să iasă ceva.
«În primul rând, să nu creadă că totul se întâmplă peste noapte. Pe internet vezi rezultatul final – vizualizări, bani, colaborări, vacanțe – dar nu vezi și toată munca din spate și anii în care omul respectiv poate a încercat fără să știe dacă o să iasă ceva.»
Al doilea punct: inspirație da, copie nu. «Să nu încerce să copieze pe altcineva. Se poate inspira, dar trebuie să-și găsească propriul stil.»
Al treilea: hate-ul vine oricum. «Și, foarte important, să nu se lase demoralizat de hate. O să existe și oameni cărora nu o să le placă ceea ce faci, indiferent cât de bine faci lucrurile. Dacă începi să te lași afectat de fiecare comentariu, e foarte greu să continui.»
Trei puncte, fără glazură: timp real, stil propriu, piele groasă. Restul — milioanele, vacanțele, brandurile — apar, dacă apar, după.
Ce din județ n-a arătat încă
Ioana spune că mai sunt multe locuri pe care încă nu le-a arătat în filmări — și că vrea să o facă pe parcurs. Nu se oprește la Oradea. Vrea județul.
«Sunt foarte multe locuri pe care încă nu le-am arătat și chiar mi-aș dori să fac asta pe parcurs. Aș vrea să ajung să arăt mai mult și din județ, nu doar Oradea. Sunt locuri foarte frumoase în Bihor care merită mai multă atenție și cred că avem un potențial foarte mare pe partea de turism.»
Pentru cine vrea deja un unghi de weekend pe peisaje de toamnă din județ — alt tip de piesă decât interviul cu un creator, același Bihor — pe bihorinfo.ro există ghidul de weekend cu peisaje de toamnă în Bihor.
Întrebări scurte
Cine e Ioana Boroș?
Creator de conținut din Oradea, pe TikTok și Instagram. Filmează din oraș și din viața de zi cu zi; din 2023 lucrează cu firmă, ca job cu normă întreagă. Spune că vrea să rămână în mintea oamenilor ca cineva natural, care le-a făcut ziua puțin mai bună.
Ce e mai greu când faci conținut din Oradea?
Accesul la evenimente și întâlniri cu branduri, care se țin mai des în București, și colaborările mai greu de obținut când nu ești din Capitală. Spune totuși că Oradea nu a împiedicat-o să crească — și că îi place să arate că se poate și de aici.
Ce din Bihor zice că încă n-a arătat în filmări?
Multe locuri din județ, nu doar din Oradea. Vrea să arate mai mult Bihorul și potențialul turistic pe care îl vede aici.
Surse
- Interviu scris pe e-mail, Ioana Boroș → [email protected], 17 septembrie 2026 (răspunsuri complete la 12 întrebări).
Galerie foto
6 imagini
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
