Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat pe 31 august 2026, în ultima zi de derulare a Planului Național de Redresare și Reziliență, radierea oficială a trei companii de stat. Măsura închide jalonul 443 din PNRR, după ani de stagnare, și mută drepturile Electrocentrale Grup către SAPE — interlocutorul cu care Primăria Oradea ar urma să discute activele fostului CET 2.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Anunțul a fost făcut de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, pe Facebook. Este vorba despre Electrocentrale Grup, Societatea Tipografică Filaret și Telecomunicații CFR, radiate după fuziuni prin absorbție. Pentru două dintre societăți, hotărârile Registrului Comerțului au fost pronunțate chiar pe 31 august 2026 și urmează să fie comunicate în zilele următoare.
Ce companii au dispărut și cine le preia
Electrocentrale Grup a fost absorbită de Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), din portofoliul Ministerului Energiei. Societatea Tipografică Filaret și Telecomunicații CFR au fuzionat prin absorbție cu Compania Națională de Căi Ferate „CFR” S.A., aflată în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Potrivit vicepremierului, Guvernul a primit de la Registrul Comerțului deciziile privind fuziunile și radierea. Toate cele trei dosare sunt admise. Restructurarea a fost pregătită pe baza unui memorandum aprobat în Guvern în mai 2026, iar termenul-limită asumat prin PNRR a fost tocmai 31 august 2026.
Astăzi, 31 august, chiar în ultima zi de implementare a PNRR, Guvernul Ilie Bolojan a închis jalonul 443: restructurarea a trei companii de stat din energie și transporturi.
Atribuirea aparține vicepremierului interimar Oana Gheorghiu. Ea a prezentat operațiunea ca pe o reformă de guvernanță corporativă menită să elimine structuri paralele. A calificat însă restructurarea celor trei firme drept „primul pas” pe un drum mai lung, fără un calendar public pentru restul angajamentelor.
Jalon amânat ani de zile, închis pe ultima sută
În 2021, România și-a asumat prin PNRR restructurarea sau listarea a 22 de companii de stat. Jalonul 443 cerea, ca pas verificabil, restructurarea a cel puțin trei societăți din energie și transporturi. Îndeplinirea lui este legată de deblocarea tranșelor din cererea de plată nr. 4; nerespectarea termenului ar fi expus finanțarea riscului de blocaj.
Oana Gheorghiu a relatat că, la instalarea în Guvern în noiembrie 2025, jalonul 443 era tratat ca „misiune imposibilă”. A afirmat că nimeni nu făcuse „nici măcar un singur pas” spre restructurare și a reproșat explicit fostei guvernări PSD lipsa de acțiune. Critica mută responsabilitatea pe predecesori, dar lasă deschisă întrebarea de ce angajamentul din 2021 a ajuns să fie bifat abia în ultima zi utilă, sub actualul Executiv.
Din cele 22 de companii vizate inițial, anunțul de pe 31 august 2026 acoperă doar trei radiate prin fuziune. Restul reformei rămâne, în formularea oficială, un „drum” fără termene clare comunicate public odată cu închiderea jalonului.
Electrocentrale Grup: pierderi, salarii mari, legătura cu Oradea
Electrocentrale Grup nu trebuie confundată cu Electrocentrale Oradea S.A., societatea locală de pe Calea Borșului. Compania națională radiată acum a fost, însă, partenerul de negociere al Primăriei Oradea pentru activele fostului CET 2 de pe strada Ogorului — aproximativ 50 de hectare vizate pentru parcuri industriale și ecologizarea haldei de cenușă.
Prin absorbția în SAPE, drepturile și obligațiile Electrocentrale Grup, inclusiv cele legate de terenuri sau participații locale, trec în portofoliul SAPE. Orice discuție viitoare a municipalității orădene despre activele rămase se poartă cu noul titular, nu cu o societate radiată.
Potrivit relatărilor din presă și datelor făcute publice despre societate, Electrocentrale Grup a înregistrat pierderi în 10 din ultimii 13 ani, avea în jur de 25 de angajați la nivel național și cheltuieli de personal ridicate, cu salarii medii raportate de peste 7.000 de euro la nivel de conducere. Profilul de „coajă” administrativă a fost invocat ca argument pentru absorbție, nu pentru o reformă internă prealabilă.
CFR în Bihor și clarificarea de la termoficare
Telecomunicații CFR asigura, prin sucursala regională, servicii pentru nodul feroviar Oradea și legăturile cu Ungaria, pe la Episcopia Bihor. Integrarea directă în CFR S.A. elimină un intermediar juridic: comunicațiile necesare siguranței circulației din județ rămân în sarcina administratorului de infrastructură, fără o societate-satelit separată.
Societatea Tipografică Filaret, de asemenea absorbită de CFR S.A., nu are un impact operațional local comparabil, dar completează același tipar: structuri paralele din portofoliul feroviar, comasate pe hârtie pentru a demonstra Comisiei Europene „ireversibilitatea” restructurării.
Pentru cititorul din Oradea, distincția față de Electrocentrale Oradea S.A. rămâne esențială. Aceasta din urmă, cu sediul pe Calea Borșului, figurează în faliment, conform datelor ANAF actualizate în iunie 2026, și avea restanțe de aproximativ 4,97 milioane lei la bugetul de stat în martie 2026. Serviciul de termoficare al municipiului este operat prin Termoficare Oradea S.A., care a preluat activele funcționale; vechea societate locală rămâne în lichidare și nu face obiectul jalonului 443.
Ce urmează după bifarea pe termen
Închiderea jalonului 443 pe 31 august 2026 scoate din peisaj trei societăți și transferă activele către SAPE și CFR S.A. Pentru Oradea, interlocutorul pe dosarul CET 2 se schimbă formal: negocierile pe terenurile de pe strada Ogorului depind de agenda și de disponibilitatea SAPE, nu de o companie care nu mai există în Registrul Comerțului.
La nivel național, Executivul a livrat minimul cerut de jalon — trei restructurări — dintr-un angajament mult mai amplu, asumat încă din 2021. Oana Gheorghiu a spus că de aici drumul „poate fi continuat acolo unde performanța economică o cere”, fără a anunța lista următoarelor societăți sau un calendar de listări. Următorul test rămâne acceptarea de către Comisia Europeană a documentației de plată și, local, redeschiderea concretă a discuțiilor dintre Primăria Oradea și SAPE pe activele fostului CET 2.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
