Parlamentul japonez a adoptat pe 17 iulie 2026 o revizuire a legii succesiunii imperiale care lărgeste pe cale masculină rezervorul de moștenitori, fără a deschide Tronul Crizantemei femeilor. Decizia vine pe fondul unui sprijin public larg pentru succesiunea feminină și al riscului ca linia imperială să rămână fără urmaș.
Camera superioară a votat proiectul cu o majoritate confortabilă, după negocieri grele în interiorul partidului conservator de guvernământ. Potrivit agențiilor AFP și Kyodo, textul păstrează regula din 1947 conform căreia dreptul la tron se transmite exclusiv pe linie bărbătească.
Ce schimbă și ce lasă neschimbat noua lege
Revizuirea permite rudelor îndepărtate de sex masculin, cu vârsta de peste 15 ani și necăsătorite, să revină în familia imperială prin adopție. Măsura vizează ramurile care au părăsit casa imperială după al Doilea Război Mondial, când 11 linii colaterale au fost excluse din instituție.
Un al doilea punct prevede că prințesele își pot păstra statutul regal după o căsătorie cu o persoană din afara familiei imperiale — o facilitate deja recunoscută bărbaților din casă. Accesul femeilor pe tron rămâne însă blocat.
Legea Casei Imperiale exclude astfel de la succesiune pe prințesa Aiko, de 24 de ani, unica fiică a împăratului Naruhito, precum și pe cele două surori mai mari ale prințului Hisahito. Popularitatea prințesei Aiko nu a cântărit în arhitectura finală a textului.
Un singur moștenitor tânăr și scenariul fără urmaș
Viitorul dinastiei — legată de tradiția care o leagă de zeița șintoistă a soarelui, Amaterasu — se sprijină acum pe prințul Hisahito, nepotul de 19 ani al împăratului Naruhito, în vârstă de 66 de ani. Tânărul a încheiat recent școala și studiază biologia, cu interes pentru insecte. Este necăsătorit.
Dacă Hisahito nu va avea un fiu, regulile actuale nu mai oferă un alt moștenitor eligibil. În lipsa unei deschideri către succesiunea feminină sau către o reformă mai amplă, linia imperială s-ar putea întrerupe. De aici miza politică a adopțiilor din ramuri îndepărtate: o plasă de siguranță construită exclusiv pe bărbați.
Sprijin public pentru împărăteasă, rezistență în partidul de guvernământ
Publicitate
Un sondaj Asahi Shimbun din mai 2026 arăta că 72% dintre japonezi ar fi de acord cu modificarea regulilor pentru a permite femeilor să urce pe tron. Decalajul dintre opinia publică și votul parlamentar este unul dintre elementele cele mai vizibile ale dosarului.
Negocierile din partidul conservator aflat la putere au fost intense. Forma finală a legii poartă amprenta poziției premierului Sanae Takaichi — prima femeie prim-ministru a Japoniei — care se opune succesiunii feminine. Paradoxul e evident: o femeie conduce guvernul, dar blochează accesul femeilor la tronul simbolic al statului.
Precedentul din 2005 și scepticismul față de adopții
Dezbaterea nu e nouă. Înainte de nașterea prințului Hisahito, un grup de experți guvernamental coordonat de fostul premier Junichiro Koizumi a concluzionat într-un raport din 2005 că împărătesele ar fi esențiale pentru continuitatea stabilă a sistemului imperial. Același document respingea însă ideea de a aduce în casă rude masculine îndepărtate, pe motiv că publicul ar greu de convins.
Două decenii mai târziu, parlamentul a ales exact calea pe care raportul Koizumi o considera greu de legitimat social, și a evitat soluția pe care o considera utilă pentru stabilitate. Critica vine și din interiorul fostelor ramuri imperiale.
Un fost membru al familiei imperiale, Asahiro Kuni, acum în vârstă de 81 de ani, a apreciat ca nerealistă adoptarea unor rude îndepărtate de sex masculin, A spus că i-ar sfătui pe nepoți să refuze o astfel de propunere, potrivit Asahi Shimbun.
La vârsta de 15 ani, o persoană a crescut respirând aerul libertății. Cred că ar fi dificil să se adapteze la viața în cadrul familiei imperiale.
„Poate că există oameni care ar dori să se alăture familiei imperiale, dar dacă ar înţelege dificultăţile vieţii ca membru al acelei familii, probabil că nu ar spune acest lucru”, a mai spus el. Observația pune sub semnul întrebării fezabilitatea practică a mecanismului pe care l-a votat parlamentul.
Ce urmează pentru Casa Imperială
Legea adoptată nu rezolvă nodul demografic al succesiunii: un singur prinț tânăr, fără soție și fără copii, rămâne pivnița întregului edificiu. Extinderea prin adopție depinde de consimțământul unor tineri crescuți în afara protocolului imperial, iar calea feminină — susținută de aproape trei sferturi din populație, conform sondajului din mai — stă în continuare închisă.
Următorii ani vor arăta dacă ramurile colaterale acceptă invitația la adopție și dacă presiunea opiniei publice va redeschide dosarul succesiunii feminine. Până atunci, continuitatea Tronului Crizantemei rămâne legată de o singură linie masculină îngustă.
Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.
