Judecătoria Oradea a stabilit o pedeapsă de opt luni de închisoare pentru un muncitor angajat la Tribunalul Satu Mare, acuzat că a sustras patru bonuri de combustibil în valoare totală de 200 de lei. Aplicarea pedepsei a fost amânată pe un termen de supraveghere de doi ani. Dosarul a fost judecat la Oradea după strămutare, iar sentința a fost deja atacată cu apel.

Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Tribunalul Satu Mare nu s-a constituit parte civilă. Inculpatul a fost obligat să achite doar cheltuielile de judecată, în sumă de 750 de lei. El nu și-a recunoscut fapta. Judecătorul de caz a reținut totuși probe pe care le-a considerat suficiente pentru vinovăție, inclusiv înregistrări video.
De ce a ajuns procesul la Oradea
Cauza a fost strămutată în reședința Bihorului după ce toți magistrații de la judecătoriile din Satu Mare, Carei și Negrești-Oaș au formulat declarații de abținere. În aceste condiții, soluționarea în fond a revenit Judecătoriei Oradea.
Sentința nu este definitivă. Părțile au declarat apel, astfel că dosarul urmează să fie preluat de Curtea de Apel Oradea. Până la o hotărâre definitivă, situația juridică a inculpatului rămâne deschisă.
Ce s-a întâmplat pe 8 noiembrie 2022
Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, pe 8 noiembrie 2022, între orele 17:30 și 18:00, bărbatul ar fi pătruns în biroul gestionarului Tribunalului Satu Mare și ar fi luat patru bonuri de combustibil de câte 50 de lei fiecare. Documentele se aflau într-un dulap deschis, iar lipsa lor a fost observată a doua zi.
Anchetatorii au arătat că sistemul de supraveghere din sediul instanței l-a filmat pe muncitor intrând de două ori în biroul gestionarei, unde a petrecut sub cinci minute. În aceeași zi, la scurt timp, și a doua zi dimineața, bărbatul a fost surprins la benzinărie alimentându-și autoturismul personal cu bonuri.
Versiunea inculpatului și poziția gestionarei
Acuzatul a respins varianta furtului. A susținut că, după terminarea programului, a intrat în mai multe birouri pentru reparații la instalația electrică, dar nu în cel indicat de acuzare. Bonurile, a spus el, i-ar fi fost date pentru alimentarea unei motocoase folosite la îngrijirea curților sediului.
Bărbatul a mai declarat că, timp de mai mulți ani, a cumpărat din bani proprii benzina și uleiul pentru utilaj. Ar fi întocmit un referat de necesitate și ar fi primit ulterior cele patru bonuri fără să semneze un înscris. A explicat că a alimentat mașina proprie pentru că nu avea canistră și scotea apoi combustibilul din rezervor când era nevoie. În cei aproape 30 de ani de angajare, a afirmat că avea dreptul să intre în birouri și în afara programului pentru verificări.
Gestionara instanței a contrazis această narațiune. A arătat că motocoasa era folosită rar: o curte e betonată integral, în alta iarba nu creștea din cauza unui nuc, iar în a treia se lucra mai mult cu sapa din cauza pietrelor. O singură dată a primit un referat de necesitate pentru combustibilul motocoasei, când s-a eliberat un bon de 50 de lei.
Nu a existat nicio situație în care bonurile valorice să fie lăsate pe masă să le ridice șoferii sau inculpatul.
Martora a precizat că documentele erau predate doar în mână, rupte din cotor, cu semnătură de primire. Pe baza acestor elemente, instanța a respins varianta unei predări informale.
De ce furt simplu, nu furt calificat
Judecătoria Oradea a reținut vinovăția pentru luarea fără drept a celor patru bonuri valorice, pentru care nu exista referat de necesitate și nu se urmase procedura de eliberare pe bază de semnătură. Totodată, a schimbat încadrarea din furt calificat în furt simplu.
Transmiterea unor bonuri cu valoare economică fără completarea documentației aferente acestei proceduri este exclusă.
Motivul schimbării de încadrare ține de modul de pătrundere în birou. Instanța a apreciat că nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă folosirea unor chei potrivite, element care ar fi susținut varianta mai gravă reținută inițial.
Amânarea aplicării pedepsei pe termen de supraveghere de doi ani înseamnă că inculpatul nu execută închisoarea dacă respectă măsurile impuse de instanță pe durata supravegherii. Orice încălcare poate redeschide discuția privind executarea. Următorul pas concret este judecarea apelului la Curtea de Apel Oradea, care va decide dacă menține, modifică sau desființează soluția de fond.

Veronica Nistor
Veronica Nistor s-a născut la Oradea și a rămas legată de locurile de aici. A terminat Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea și a lucrat o vreme departe de presă, înainte să descopere că îi place mai mult să spună povești decât cifre. Este o voce nouă în redacția Bihor Info și își construiește experiența pe măsură ce scrie, fără studii de jurnalism în spate. O interesează poveștile locale care altfel ar trece neobservate și încearcă să le dea vizibilitate, cu accent pe corectitudine și pe verificarea informației. Scrie pe înțelesul tuturor și ascultă ce au de spus cititorii. Aștept sesizări și sugestii din tot județul.


