Lacul Leșu și hidrocentralele de pe Iad și Crișul Repede

Lacul Leșu, de pe Valea Iadului, a stat aproape 12 ani gol, din cauza infiltrațiilor prin baraj. În 2026, după o reabilitare de peste 113 milioane de lei finanțată prin PNRR, a început să fie umplut din nou. Lacul face parte dintr-un sistem mai mare: pe Valea Iadului, pe Valea Drăganului și pe Crișul Repede funcționează o cascadă de hidrocentrale ale Hidroelectrica, cu lacuri care produc energie, atenuează viiturile și asigură apa pentru Oradea. Mai jos explicăm cum funcționează sistemul, ce rol are fiecare lac și cine îl administrează.

Lacul Leșu în câteva cifre

• Unde: pe Valea Iadului, în Munții Apuseni, în zona comunelor Remeți și Bulz, județul Bihor.
• Volumul brut al acumulării: 28,3 milioane de metri cubi, potrivit Ministerului Mediului.
• Suprafața: aproximativ 148 de hectare, după datele preluate de Wikipedia (neconfirmate de noi dintr-o sursă oficială).
• Administrator: Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri, din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.
• Hidrocentrala de la baraj: CHE Leșu, a Hidroelectrica, pusă în funcțiune în 1976, cu un hidroagregat de 3,4 MW.

De ce a fost golit lacul

Începând din 2015, infiltrațiile prin corpul barajului au devenit atât de mari încât exploatarea în condiții normale nu a mai fost posibilă, iar lacul a fost golit. Ministerul Mediului spune că acumularea nu a funcționat „în regim normal” aproape 12 ani. Au existat lucrări parțiale de reparații, dar problema nu a fost rezolvată, iar o finanțare europeană anterioară pentru reabilitare a fost pierdută.

Reabilitarea din 2025–2026

În aprilie 2025, ABA Crișuri a anunțat încheierea licitației pentru lucrarea „Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a Acumulării Leșu”, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Contractul, de 98,9 milioane de lei fără TVA, a fost câștigat de o asociere condusă de SOCOT SA, cu AQUAPROIECT SA ca asociat. Lucrările au început în mai 2025.

Lucrările au cuprins, potrivit ABA Crișuri și Ministerului Mediului:

• repararea zonelor afectate, etanșarea (inclusiv cu o folie specială) și drenajul;
• modernizarea echipamentelor hidromecanice;
• un sistem nou de monitorizare și alarmare (de tip SCADA), care urmărește infiltrațiile, tasările, nivelurile și debitele;
• refacerea drumului de pe coronament, a iluminatului și a căilor de acces;
• un pasaj pentru pești, ca peștii să poată trece de baraj; presa locală a scris că scara de pești are peste 700 de metri și urcă peste 60 de metri;
• trei insule plutitoare pentru biodiversitate și bariere pentru reținerea deșeurilor plutitoare.

Pe 17 august 2026, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat finalizarea lucrărilor. Valoarea totală a investiției este, potrivit ministerului, de peste 113 milioane de lei. Reumplerea a început în mai 2026 și se face treptat, sub monitorizare, ca să se verifice comportarea barajului înainte de revenirea completă la exploatarea normală. La jumătatea lui august, în lac erau aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă.

Sistemul de hidrocentrale de pe Drăgan și Iad

Hidrocentralele din bazinul Crișului Repede au fost construite începând din 1973, în două etape. Prima este amenajarea hidroenergetică Drăgan–Iad, în munți, în județele Cluj și Bihor:

• Barajul Drăgan (lacul Floroiu), pe Valea Drăganului, în județul Cluj, este un baraj de beton în arc cu dublă curbură, înalt de 120 de metri, cu cea mai mare deschidere din țară pentru acest tip, 442 de metri. Opt captări secundare aduc apă suplimentară în lac.
• Apa din lacul Drăgan ajunge la CHE Remeți, pe Valea Bisericii, pusă în funcțiune în 1985, cu o putere instalată de 100 MW (două hidroagregate de 50 MW).
• CHE Leșu, de la piciorul barajului Leșu, trimite apa uzinată în aducțiunea Leșu – Munteni I.
• CHE Munteni I, o centrală subterană pe malul drept al Văii Iadului, pusă în funcțiune în 1988, folosește apa care a trecut deja prin turbinele de la Remeți și Leșu. Presa economică îi dă o putere de 58 MW. În aceeași incintă se află microhidrocentrala Munteni II (0,63 MW, din 1992).
• Apa ajunge apoi în lacul Bulz, care regularizează debitele pe Valea Iadului.
• Stația de pompare Săcuieu (1991) pompează apă la o înălțime de 190 de metri, în sistem.

Pe scurt, aceeași apă trece prin mai multe centrale, coborând din munte spre Crișul Repede.

Hidrocentralele de pe Crișul Repede, între Aleșd și Oradea

A doua etapă, amenajarea „Criș Aval”, se află pe Crișul Repede, pe sectorul Aleșd – Fughiu:

• Lacul Lugașu și lacul Tileagd, cu baraje deversoare din beton, au fiecare câte o hidrocentrală de 18 MW (două hidroagregate de 9 MW). Volumul depășește 60 de milioane de metri cubi la Lugașu și 50 de milioane la Tileagd. Împreună, cele două lacuri au o suprafață a luciului de apă de 1.041 de hectare.
• CHE Săcădat (10 MW) și CHE Fughiu (10 MW) sunt centrale pe derivație: apa e dusă prin canale de 5,1 și 6 kilometri.
• Bazinul redresor Oșorhei, la capătul canalului de la Fughiu, uniformizează debitele și asigură apa potabilă și industrială pentru Oradea.

Cine administrează și cât produce sistemul

Toate aceste centrale sunt ale Hidroelectrica și sunt exploatate de Uzina Hidroelectrica Oradea, parte a Sucursalei Hidrocentrale Cluj. Uzina are 6 hidrocentrale, 6 microhidrocentrale, stația de pompare Săcuieu, 3 acumulări cu barajele lor și 11 captări secundare. Puterea instalată este de 222,463 MW, iar energia de proiect, adică producția estimată într-un an hidrologic mediu, de 453,693 GWh.

Lacul Leșu face excepție: barajul și acumularea sunt administrate de ABA Crișuri, iar Hidroelectrica exploatează doar mica hidrocentrală de la piciorul barajului.

De ce contează lacurile pentru Oradea

• Apa potabilă: acumulările de pe Crișul Repede și bazinul de la Oșorhei sunt, potrivit Hidroelectrica, o rezervă pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a Oradiei.
• Viiturile: lacurile pot reține o parte din apă la ploi mari și topirea zăpezilor. Ministerul Mediului prezintă Leșu ca investiție pentru reducerea riscului la inundații.
• Debitul Crișului: în perioadele secetoase, apa din lacuri ajută la menținerea unui debit pe râu.

Turism la Leșu

Zona de la coada lacului, cunoscută ca „Coada Lacului”, a devenit în timp un sat de vacanță, iar Valea Iadului face legătura cu zona Stâna de Vale. Drumul de acces de la baraj spre Coada Lacului este îngust și, potrivit Consiliului Județean Bihor, într-o stare necorespunzătoare. Pentru informații despre pescuit sau activități pe lac după reumplere, întreabă ABA Crișuri sau autoritățile locale: nu am găsit reguli noi publicate pentru 2026.

Întrebări scurte

De ce a fost gol Lacul Leșu?

Din cauza infiltrațiilor prin baraj, care au făcut imposibilă exploatarea normală începând din 2015.

S-a umplut din nou Lacul Leșu?

Reumplerea a început în mai 2026, după reabilitare. Se face treptat, iar la jumătatea lui august 2026 erau circa 5 milioane de metri cubi din cei 28,3 milioane.

Cine se ocupă de barajul Leșu?

ABA Crișuri, din cadrul Apelor Române. Hidrocentrala de la baraj e a Hidroelectrica.

Care e cea mai mare hidrocentrală de pe Crișul Repede și Valea Iadului?

CHE Remeți, cu 100 MW, alimentată din lacul Drăgan.

Câtă energie produc hidrocentralele de pe Crișul Repede și Valea Iadului?

Uzina Hidroelectrica Oradea are 222,463 MW instalați și o energie de proiect de 453,693 GWh pe an.

Bea Oradea apă din lacurile de pe Crișul Repede?