Legea ANI trece de Senat: Fritz riscă mandatul, iar PNL o atacă la CCR

Senatul României a adoptat, pe 26 august 2026, Legea privind Agenția Națională de Integritate, după ce proiectul trecuse luni de Camera Deputaților. Potrivit relatărilor din presă, actul a întrunit 104 voturi pentru, opt împotrivă și șapte abțineri, cu doi senatori care nu s-au exprimat, și urmează să fie trimis la promulgare. În forma votată rămân două amendamente greu contestate: cel care îl poate lăsa fără mandat pe președintele USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz, și cel depus de AUR privind declarațiile de avere ale partenerilor demnitarilor.

Miza nu este doar personală. Legea ANI figurează ca jalon în PNRR, cu termen de îndeplinire legat de 31 august, iar Comisia Europeană a anunțat că va analiza modificările în evaluarea celei de-a șasea cereri de plată. PNL a votat pentru textul final, dar a anunțat imediat contestarea la Curtea Constituțională — o basculare greu de explicat după luni de ezitări pe același subiect.

Ce conține amendamentul care îl vizează pe Fritz

Amendamentul atribuit PSD prevede că persoanele pentru care s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, dar al căror termen de trei ani de interdicție nu s-a împlinit, își pierd mandatul la 30 de zile de la aplicarea actului. USR a calificat prevederea drept lovitură cu dedicație. Fritz a spus, potrivit relatărilor din presă, că formularea este „vădit pentru situația mea”.

Liderul USR a fost condamnat definitiv pe 5 iunie 2024 de instanța supremă pentru conflict de interese administrativ. Pe 17 august 2026, Curtea Constituțională a stabilit că amendamentul care îi poate afecta mandatul este constituțional. Cu acest verdic în spate, varianta cu prevederea contestată a avansat din nou prin Parlament, după un episod anterior de respingere în Senat, legat tot de aceste articole.

USR a depus, în paralel, un proiect propriu de integritate în funcțiile publice, fără așa-numitul „amendament Fritz”. Partidul cere adoptarea până la 31 august și susține că forma sa ar salva mandatele tuturor aleșilor locali cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese. Proiectul vorbește despre prevenirea conflictelor, digitalizarea procedurilor și consolidarea rolului ANI, cu trimitere la deciziile CCR și la obligațiile europene. Este, în practică, o cursă contracronometru menită să blocheze efectul direct asupra primarului Timișoarei.

Amendamentul AUR și extinderea declarațiilor de avere

Al doilea focar de dispută vine dintr-un amendament AUR. Textul introduce obligativitatea depunerii declarațiilor de avere și de interese și pentru soț, soție sau persoana aflata în relații asemănătoare celor dintre soți cu demnitarii. Măsura lărgește cercul de transparență dincolo de titularul funcției publice și a fost susținută în logica unei reguli unitare, nu a unei excepții de confort.

În dezbaterea publică, prevederea a fost legată de situația Mirabelei Grădinaru, partenera de viață a președintelui Nicușor Dan. Aceasta și-a publicat declarația de avere înainte de votul final, pe fondul presiunii politice din jurul articolului. PSD și AUR au mers pe adoptarea legii cu ambele amendamente, în timp ce USR a cerut explicit scoaterea prevederii care îl expune pe Fritz.

PNL votează legea, apoi aleargă la CCR

Poziția PNL rămâne greu de citit în cheie de principiu. Partidul a anunțat sesizarea Curții Constituționale pe Legea ANI, deși a votat pentru forma finală din Senat. În rundele anterioare, tot PNL refuzase să susțină proiectul tocmai din cauza amendamentului legat de Fritz, iar respingerea de atunci din Senat a fost citită în cheie de blocaj pe jalonul de integritate.

Această basculare — vot favorabil urmat de atac de neconstituționalitate — lasă impresia unui calcul de imagine mai degrabă decât al unei linii juridice stabile. PNL și USR au invocat, pe parcurs, caracterul retroactiv al sancțiunilor din amendamentul PSD. CCR a tranșat însă, pe 17 august, în favoarea constituționalității prevederii, iar majoritatea din Senat a mers mai departe pe textul cu ambele amendamente.

Pentru USR, miza este dublă: soarta mandatului de la Timișoara și semnalul politic al unui președinte de partid expus unei decizii definitive de conflict de interese. Fritz a anunțat că se va adresa Comisiei Europene și a calificat demersul la adresa sa drept „abuz”. Partidul său a încercat să schimbe cadrul prin proiectul alternativ, dar votul din Senat a consfințit varianta cu amendamentele PSD și AUR.

Jalonul din PNRR și ce poate face Bruxelles-ul

Legea ANI nu este un exercițiu abstract de etică publică. Este legată de jaloanele din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar termenele din august condiționează accesul la tranșe de fonduri europene. În spațiul public a apărut inclusiv legătura cu o sumă de ordinul a 770 de milioane de euro aferentă angajamentelor de integritate, în contextul în care România trebuie să închidă mai multe repere până la 31 august pentru a debloca plata.

Comisia Europeană a confirmat primirea unei scrisori a liderilor PPE și Renew Europe privind amendamentul care poate afecta mandatul primarului Timișoarei. Bruxelles-ul a precizat că modificările vor fi privite în evaluarea celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR. Până la acest moment, instituția nu a anunțat ce consecințe concrete ar putea avea prevederea asupra fondurilor — o tăcere care menține presiunea pe București, fără a oferi un verdict clar.

Fondurile rămân, așadar, condiționate de îndeplinirea jaloanelor, iar marja de manevră a Executivului și a Parlamentului se îngustează pe măsură ce calendarul înaintează. Proiectul alternativ al USR, chiar dacă ar fi reluat, ar trebui să treacă de aceleași filtre politice care au preferat forma cu amendamentele deja votate.

Ce urmează după votul din Senat

După adoptarea din forul decizional, legea merge la promulgare. Președintele României poate întoarce actul în Parlament pentru reexaminare, iar sesizarea PNL la CCR poate bloca sau amâna producerea de efecte până la un nou verdic de constituționalitate. Pentru Dominic Fritz, ceasul începe practic odată cu intrarea în vigoare: dacă rămâne în picioare formula cu pierderea mandatului la 30 de zile, fotoliul de la Primăria Timișoara intră direct în zona de risc.