Președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, Mihail Neamțu, a reacționat dur în urma unor declarații recente făcute de un ministru UDMR, caracterizând limbajul utilizat de acesta drept unul „suburban”. Potrivit unui comunicat de presă emis de oficialul parlamentar, utilizarea unor expresii vulgare în spațiul public de către un reprezentant al Guvernului României reprezintă o atingere gravă adusă demnității instituționale și interesului național.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Neamțu susține că disprețul față de valorile statului român pare să fi devenit o doctrină pentru anumiți conducători, criticând tendința de a folosi identitatea etnică drept justificare pentru comportamente inadecvate. Acesta subliniază că un demnitar al unui stat european are obligația de a sluji o națiune civică, indiferent de apartenența sa etnică, respectând comunitatea politică și culturală în care activează.
Modele de conduită în contrast cu prezentul
În analiza sa, Mihail Neamțu face apel la memoria unor personalități care au ocupat funcții de conducere în domeniul culturii, oferindu-le drept contraexemple pentru situația actuală. Acesta îi menționează pe Ludovic Spiess și Răzvan Theodorescu, figuri care, în opinia sa, au înțeles că mandatul de ministru necesită o distanță aristocratică și o demnitate care exclude vulgaritatea.
Academicianul Răzvan Theodorescu vorbea cândva despre patrimoniul artistic național ca despre un organism viu, cu nervi, memorie și demnitate. Nu a simțit niciodată nevoia să-și mobilizeze anatomia în apărarea unui mandat de ministru.
Definirea interesului național și responsabilitatea publică
Președintele Comisiei de Cultură argumentează că interesul național nu este proprietatea unui partid sau a unei asociații etnice, ci reprezintă ansamblul obiectivelor strategice ale unui stat suveran. În viziunea sa, atunci când un oficial recurge la injurii, acesta încetează să mai servească publicul, alegând în schimb să „profaneze” funcția pe care o ocupă.
Articolul subliniază că problema semnalată nu este doar una de vocabular, ci una de concepție asupra mandatului public. Neamțu consideră că este esențial ca alegătorii să opteze pentru reprezentanți care manifestă respect față de țară și instituții, evitând persoanele care tratează administrația publică fără rigoarea etică necesară.
În încheiere, Mihail Neamțu face un apel la luciditate politică, avertizând că tăcerea în fața unor astfel de derapaje nu este o opțiune validă pentru societatea civilă sau pentru ceilalți reprezentanți ai statului. Acesta reiterează faptul că demnitarii trebuie să fie modele de civilizație, nu surse de scandal și limbaj licențios.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
