Ministrul Apărării promite 5% din PIB pentru armată: ce rămâne pentru restul bugetului

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat pe 12 iulie că România va ajunge să aloce 5% din PIB pentru apărare înainte de termenul de 2035 stabilit de NATO. Promisiunea vine de la un ministru neconfirmat de Parlament și presupune o majorare cu peste un punct de PIB a cheltuielilor militare, cu impact direct asupra restului bugetului public.

Promisiune de 5% din PIB, anunțată de un ministru interimar

Într-un interviu acordat Euronews pe 12 iulie, Radu Miruță a afirmat că România își va majora bugetul de apărare până la 5% din PIB înainte de 2035. Declarația vine de la un ministru interimar, fără un mandat validat parlamentar pentru un angajament bugetar de asemenea amploare.

“

România va ajunge la 5% din PIB înainte de 2035. Și demonstrăm asta pe toate treptele pe care le parcurgem

a susținut ministrul interimar al Apărării.

Datele actuale arată un efort deja considerabil. Președintele Nicușor Dan a declarat pe 8 iulie, după summitul NATO de la Ankara, că România alocă în acest an aproximativ 2,5% din PIB pentru apărare, la care se adaugă 1,2% suplimentar. Din cei 2,5%, 40% sunt destinați înzestrării – adică achiziției de echipament nou.

Trecerea de la nivelul actual de aproximativ 3,7% la 5% din PIB ar însemna o creștere de peste un punct de PIB. La dimensiunea economiei românești, acest procent se traduce în miliarde de lei suplimentare care ar trebui redirecționate din alte bugete – sănătate, educație, infrastructură, dezvoltare regională.

Repornirea fabricilor de armament

Miruță a anunțat și demararea producției naționale de armament, cu semnarea de decizii pentru repornirea mai multor unități industriale. Printre acestea se numără fabrica de arme de la Cugir, Uzina Mecanică Sadu, fabrica de pulberi de la Victoria, șantierul naval Mangalia și producția mașinii de luptă a infanteriei la Mediaș.

“

România deschide fabrici de producție de armament pe teritoriul național. Ceea ce înseamnă o sporire a capacității de descurajare

a adăugat ministrul interimar.

Miruță a criticat abordarea din ultimii ani, când statul român a achiziționat echipamente militare fără a dezvolta în paralel industria națională. Noua politică, susține el, va impune producătorilor străini cotă de localizare în România.

“

România astăzi spune: vrei să vinzi asta? O faci 70% în România, 50% în România. Nu s-a întâmplat asta până acum

a mai spus Radu Miruță.

Ce înseamnă 5% din PIB pentru bugetele publice

Angajamentul de 5% din PIB pentru apărare, impus de NATO sub presiunea Statelor Unite, ridică întrebări concrete despre destinul celorlalte bugete. Pentru județul Bihor, o astfel de realocare înseamnă presiune suplimentară pe fondurile destinate infrastructurii județene, spitalelor și școlilor – domenii cu nevoi deja acutizate.

Niciuna dintre fabricile menționate de Miruță nu se află în Bihor. Beneficiile economice ale relansării industriei de armament – locuri de muncă, comenzi pentru furnizori locali – nu vor genera direct un impact în județ, în timp ce costul bugetar al majorării cheltuielilor de apărare va fi suportat inclusiv de contribuabilii bihoreni.

Summitul NATO de la Ankara a confirmat presiunea Washingtonului asupra statelor europene pentru echilibrarea cheltuielilor militare. Nicușor Dan a recunoscut pe 8 iulie că această presiune este „justificatăși că statele europene au început să-și respecte angajamentele asumate în urmă cu un an.

Următorul test va fi bugetul de stat pe 2027, care va arăta dacă promisiunea de 5% din PIB rămâne o declarație politică sau se traduce în alocări concrete – și cu ce tăieri în restul cheltuielilor publice.