Judecătorul de la Curtea de Apel București care a dispus cercetarea în libertate a lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale respinge, în motivare, acuzațiile de trafic de persoane și de constituire a unui grup infracțional organizat formulate de DIICOT. Magistratul apreciază că deficiențele din centre nu pot fi citite, pe baza probatoriului de până acum, ca exploatare sau sclavie.
Poziția este opusă celei exprimate de un magistrat de la Tribunalul București, care a reținut că „există suspiciuni rezonabile” privind vinovăția celor acuzați. Diferența de apreciere apare acum pe larg în motivarea instanței de control judiciar.
De ce cade, în viziunea CAB, teza exploatării
Din motivare reiese că, „cel puțin la prima vedere”, modul în care persoanele vătămate au fost tratate în azilele administrate de familie „nu prezintă elemente caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”. Teza exploatării, mai scrie judecătorul, „nu poate fi reținută raportat la probatoriul administrat”.
Pentru a susține scopul de exploatare, arată magistratul, procurorul ar fi trebuit să dovedească faptul că, începând din 2020, inculpații ar fi acționat ca să-și însușească o parte însemnată din donații și din contribuțiile sociale cuvenite persoanelor cazate, în loc să le folosească pentru îngrijirea acestora.
„Practic, ceea ce procurorul ar fi trebuit să demonstreze, pentru a dovedi că inculpații au acționat în scopul exploatării victimelor, este faptul că, începând din anul 2020, în loc să folosească sumele de bani primite din donații sau sumele care reprezentau contribuțiile sociale la care erau îndreptățite persoanele cazate în spațiile pe care le administrau, aceștia ar fi acționat pentru a-și însuși o bună parte din acestea.”
Îngrijire de bază, dar și lacune recunoscute
Curtea reține că persoanele cazate beneficiau de asistență medicală de bază. Declarațiile martorilor arată, în mod convergent potrivit motivării, consultații periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică, tratamente prescrise și monitorizate, activități recreative și sprijin la activitățile zilnice. Persoanele cu afecțiuni psihice erau implicate în activități din comunitate și primeau servicii de igienă corporală, precum și îmbrăcăminte și lenjerie curate.
Aceeași motivare notează însă deficiențe concrete în acordarea serviciilor. Printre ele se numără nivelul educațional foarte redus al unora dintre îngrijitori, inclusiv lipsa capacității de a citi și de a scrie, situații în care tratamentul potrivit afecțiunilor nu a fost asigurat „în toate situațiile”, implicarea unor pacienți în administrarea medicamentelor și personal insuficient pentru îngrijirea bătrânilor.
- îngrijitori fără pregătire, unii fără scris-citit
- tratament medical neasigurat constant la nivelul afecțiunilor
- pacienți implicați uneori în administrarea pastilelor
- personal de îngrijire insuficient
- resurse bănești prea mici pentru tratament de calitate
Argumentul celor 498 de lei pe lună
Lacunele, în lectura judecătorului, țin de lipsa resurselor financiare, nu de însușirea banilor pacienților de către inculpați. Din rechizitoriul DIICOT, reține magistratul, rezultă că fiecare persoană cazată beneficia de 498 de lei pe lună, adică 16,6 lei pe zi. Suma este calificată drept „extrem de mică”, iar despre o îmbogățire a inculpaților nu se poate vorbi pe aceste cifre.
La cei circa 500 de lei lunari se adăugau donații în bani și mâncare — necuantificate — precum și pensii ori beneficii sociale, acolo unde existau. O pensie de 1.200 de lei este descrisă în motivare ca fiind una mare raportat la veniturile celorlalți din centre. Chiar și așa, judecătorul apreciază că 500 de lei pe lună nu acoperă hrana, îngrijirea medicală, medicamentele, produsele de igienă și celelalte nevoi curente.
În același registru, magistratul notează că un asistent medical sau un îngrijitor cu pregătire nu ar accepta, de regulă, să lucreze la sat pe salariul minim. Ajutoarele de stat primite de persoanele vulnerabile, mai arată motivarea, nu le-ar fi permis condiții de trai mai bune decât cele oferite în centrele familiei Pașca.
Conturi, carduri, tutele și actele de identitate
Faptul că inculpații retrăgeau de pe card sumele primite de persoanele internate nu este reținut ca formă de exploatare, în contextul în care banii erau oricum insuficienți pentru supraviețuire. Demersurile pentru eliberarea cărților de identitate și pentru stabilirea domiciliului, reședinței sau flotantului apar, în motivare, ca pași logici: majoritatea nu aveau proprietăți și veneau din alte județe.
Desemnarea unui tutore din cercul persoanelor aflate în legătură cu cei acuzați este privită ca necesară pentru nevoile celor fără capacitate de exercițiu. Nici obținerea certificatelor de încadrare în grad de handicap, deschiderea conturilor și emiterea cardurilor — ulterior controlate de membrii grupului, în formularea dosarului — nu primesc, în ochii judecătorului, semnificația dată de procuror.
„Atât timp cât inculpații asigurau cele necesare traiului pentru pacienți, nu li se poate reproșa nici faptul că ei controlau conturile și cardurile bancare ale persoanelor internate.”
Pe aceste argumente, Curtea de Apel București a înlăturat, în aprecierea de la acest stadiu, acuzațiile de trafic de persoane și de grup infracțional organizat formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a celorlalți membri ai familiei vizați. Cercetarea continuă cu cei acuzați în libertate, iar diferența de evaluare față de Tribunalul București rămâne consemnată în motivările celor două instanțe.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
