Digi24 a preluat avertismentul șefului Agenției suedeze pentru Apărare Psihologică, Magnus Hjort: armata de boți a Moscovei ar viza alegerile din Germania și Franța. Interviul original e la POLITICO; versiunea românească, aici. Mesajul e familiar. Când scorurile din sondaje sau de la urnă nu convin establishmentului european, reflexul e același: rușii, rușii, rușii.
Publicitate
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Probabil că există eforturi de influență. Din Rusia. Și din China. Și din Golf. Și din America. Geopolitica se joacă așa, la nivel mare, acolo unde piața e interesantă. De aici și până la a spune că 40% din nemți sau din francezi au fost hipnotizați pe TikTok de Kremlin e o aberație. În UE, tot ce nu ne place e vina rușilor. În loc să se ocupe de problemele reale, statele, Uniunea și Comisia Europeană — organism pe care nu l-a ales nimeni la urnă — dau vina pe Moscova pentru tot.
Ce zice avertismentul suedez — și ce probe are
Hjort spune că Rusia prioritizează țările mari cu alegeri pe orizont: landuri germane, prezidențiale franceze în 2027. Obiectivul, în lectura lui: polarizare și erodarea sprijinului pentru Kiev. Suedia ar fi pe locul doi pe listă, pentru că acolo consensul pe Ucraina e prea solid.
Are și material pe masă, nu doar titlu. Agenția lui a documentat rețeaua „Holiday” pe X: ~1.200 de conturi false, peste 50.000 de postări, polarizare intenționată. Campania Matrioșka (Operation Overload) produce fake-uri cu logo de televiziuni și trimite „verificări” jurnaliștilor ca să le irosească timpul — metodă confirmată și de Viginum (Franța) și de BfV (Germania). DW a numărat peste 180 de postări false pe alegerile germane din septembrie.
Asta e influență. E murdară. Nu e însă echivalentul unui hipnotizator care întoarce jumătate din electorat. Boții există. Capacitatea lor de a explica 27%, 34% sau 43% din voturi e o altă discuție — pe care Bruxelles o sare de fiecare dată.
Pulsul real: Franța și Germania, pe sondaje
Franța. Ipsos-BVA pentru Le Parisien (septembrie 2026): Marine Le Pen la 34–36% în turul 1, indiferent de scenariu. OpinionWay pentru CNEWS/Europe 1 (9–10 septembrie): 32–34% în turul 1; în turul 2 bate Édouard Philippe cu 55–45 și Jean-Luc Mélenchon cu 67–33. Nu e un partid de nișă salvat de un algorithm. E favorita clară a prezidențialelor din 2027.
Germania. Sonntagsfrage națională (Infratest dimap/ARD, început de septembrie): AfD 27%, primul partid, peste CDU/CSU (21%). Forsa: 28%. Sachsen-Anhalt, pe 6 septembrie, la urnă: AfD 43,8%, CDU 17,2%. Mecklenburg-Vorpommern, înainte de 20 septembrie: 37–38% pentru AfD. Berlin: ~18%, pe locul 3. Guvernul Merz: 84% nemulțumiți de coaliție, în același barometru ARD.
Asta e pulsul. Nu e inventat pe Telegram. E măsurat de institutele pe care presa le citează când îi convin cifrele. Am scris și după Saxonia-Anhalt despre cum nu înțeleg liberalii normalitatea. Scorul de acolo nu e un glitch de boți. E vot. Același tip de scor „incomod” l-am văzut și la noi, pe barometrul INSCOP cu AUR la ~40%.
Geopolitica nu e doar Moscova
Influența externă e instrument. Îl folosesc puterile care pot: Rusia, China, monarhiile din Golf, Statele Unite, alții. Fonduri, think-tankuri, ONG-uri, platforme, lobby, burse, „parteneriate strategice”. Când Washington finanțează media și societatea civilă în Est, e „sprijin pentru democrație”. Când Moscova rulează conturi false, e „război hibrid”. Metoda diferă. Instinctul de a intra pe piețe politice interesante e același.
Să pretindem că doar un actor joacă e naivitate de manual școlar — sau propagandă inversă. Hjort are dreptate când cere platformelor să curățe rețelele de boți. Greșește (sau e citit greșit) dacă din asta se deduce că Le Pen și AfD sunt produse de export ale Kremlinului.
De la boți la «hipnoză» — saltul absurd
Saltul e acesta: există operațiuni de dezinformare → deci zeci de milioane de alegători au fost programați. Nu. Un clip fals cu logo SVT care adună câteva sute de view-uri autentice nu „câștigă” Sachsen-Anhalt. Un bot pe X nu șterge facturile la energie, migrația necontrolată, deindustrializarea și disprețul elitelor față de propriul electorat.
Dacă 43,8% dintr-un land votează AfD după ani de aceleași politici, explicația serioasă începe de la urnă, nu de la serverul din Sankt Petersburg. Dacă Le Pen stă pe o treime din Franța în toate scenariile, problema establishmentului francez nu e TikTok-ul rusesc. E că oamenii vor altceva decât li se servește de la Paris și Bruxelles.
Problemele reale vs reflexul «rușii»
Comisia Europeană nu e aleasă de cetățeni. Are însă reflexul de a explica orice derapaj electoral prin „ingerință”. Statele membre, la fel: când pierd, caută dușmanul extern. E mai ușor decât să recunoști că ai pierdut pe fond — salarii, granițe, război, birocrație, costul verde plătit de cei de jos.
Boții trebuie combătuți. Fake-urile trebuie demascate. Asta nu înlocuiește politica. Cât timp reflexul oficial rămâne „nu ne place scorul → rușii”, democrația europeană se tratează singură de pe lista de probleme și se pune pe lista de scuze.
Nu ne convine cine câștigă? Atunci argumentează, votează, guvernează mai bine. Nu striga „rușii” până când cuvântul nu mai înseamnă nimic — nici când Moscova chiar trage sforile, nici când alegătorul european doar ți-a întors spatele.
Întrebări scurte
Ce a avertizat partea suedeză și ce probe are? Că Rusia ar prioritiza Germania și Franța; a documentat rețeaua Holiday (~1.200 conturi) și tactici tip Matrioșka.
Unde stau Le Pen și AfD în sondaje? Le Pen: 34–36% (Ipsos) / 32–34% (OpinionWay). AfD: 27–28% național; 43,8% la urnă în Sachsen-Anhalt.
De ce nu e geopolitica doar Moscova? Influența o joacă și China, Golf, America și alții — pe piețe politice interesante. Metoda diferă; instinctul, nu.
Care e diferența dintre boți reali și «hipnoza» pe jumătate de țară? Boții și fake-urile există și se documentează. Să explici 27%, 34% sau 43% din vot doar prin TikTok/Kremlin e aberație.
Surse
- Digi24 — avertismentul Hjort / boți pe Germania și Franța
- POLITICO — interviul original cu Magnus Hjort
- Ipsos-BVA — intenții de vot prezidențiale Franța, septembrie 2026
- Europe 1 / OpinionWay — Le Pen turul 1 și 2
- Infratest dimap / ARD DeutschlandTREND septembrie 2026
- MDR — rezultat Sachsen-Anhalt 2026 (AfD 43,8%)
Laura Țăran
Laura Țăran s-a născut și a crescut în Oradea, orașul despre care scrie astăzi cu drag. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din Oradea, specializarea română–engleză, și mult timp a crezut că drumul ei e undeva prin edituri sau la catedră. Pasiunea pentru scris și curiozitatea față de ce se întâmplă în jurul ei au adus-o, până la urmă, în presa locală. Nu are studii de jurnalism — învață meseria pe teren, articol cu articol — dar compensează prin grijă pentru cuvânt și pentru informația verificată. Scrie despre oameni și evenimente simplu și clar, fără înflorituri. Poate fi contactată pentru sesizări sau sugestii de subiecte.
