Muzeul Țării Crișurilor Oradea a desemnat pentru luna iulie un exponat de o valoare istorică deosebită: inelul de aur de la Betfia. Această piesă de patrimoniu, datând de la finalul Epocii Bronzului, oferă o perspectivă rară asupra măiestriei meșterilor metalurgi care activau în nord-vestul Transilvaniei între secolele XV și XII înainte de Hristos.
Citește în 60 de secunde
Nu ai timp de tot articolul? Generăm pentru tine un rezumat scurt în 3-4 propoziții, pe înțelesul oricui.
Funcție beta · 1 utilizare pe zi pentru fiecare cititor. Limita va crește curând.
Obiectul a fost realizat dintr-un aur aluvionar de înaltă calitate, extras prin spălarea nisipurilor aurifere, o metodă laborioasă utilizată de populațiile preistorice. Deși are dimensiuni reduse, cu un diametru de aproximativ 17 mm și o greutate de doar 2,76 grame, piesa impresionează prin finețea execuției și detaliile ornamentale realizate prin incizie.
Podoabă și strămoș al monedei
Specialiștii muzeului explică faptul că astfel de inele crestate aveau o funcționalitate dublă în societatea de acum 3.500 de ani. Pe lângă rolul evident de obiect de podoabă etalat de elitele locale, inelul servea și ca unitate etalon în schimburile comerciale. Practic, piesa reprezintă un strămoș preistoric al monedei, având o valoare premonetală recunoscută în epocă.
Tehnica de fabricație presupunea subțierea capetelor unei sârme de aur și suprapunerea acestora, corpul fiind ulterior decorat cu motive fine. Acest tip de obiecte este specific spațiului crișano-maramureșean, piese similare fiind descoperite și în celebrul tezaur de la Sarasău.
Unde poate fi văzut exponatul
Inelul de la Betfia este expus pe parcursul întregii luni iulie la sediul secției Muzeul Orașului Oradea din Piața Mihai Viteazul nr. 39-41 (Cetatea Oradea). Vizitatorii pot admira piesa în Sala cu grifoni, în intervalul orar 10:00 - 18:00.
Proiectul este realizat de Muzeul Țării Crișurilor în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, instituții care finanțează activitatea complexului muzeal, deși promovarea patrimoniului rămâne adesea în umbra cheltuielilor administrative masive ale acestor entități.
Corina Daniliuc
Corina Daniliuc este originară din Marghita, județul Bihor, și cunoaște bine atât viața de oraș, cât și pe cea din localitățile mai mici ale județului. A studiat Administrație publică la Universitatea din Oradea, așa că e obișnuită să citească documente, hotărâri și bugete — un obicei care o ajută acum în redacție. Nu a făcut jurnalism la facultate, dar preferă oricum să lase faptele să vorbească în locul opiniilor. Încearcă mereu să explice pe scurt ce înseamnă o știre pentru omul obișnuit și evită concluziile pripite. E atentă la surse și verifică de două ori înainte să publice. Deschisă la ponturi despre subiecte de interes public din județ.
